1. [DEX '09] INGERARE, ingerări, s. f. Acțiunea de a ingera și rezultatul ei; ingestie. – V. ingera.
2. [MDA2] ingerare sf [At: DA ms / Pl: ~rări / E: ingera] 1 (Med) Înghițire a unor alimente, medicamente etc. Si: ingerat1 (1), ingestie (1). 2 Intervenție fără a fi solicitat Si: ingerat1 (2).
3. [DN] INGERARE s.f. Acțiunea de a ingera și rezultatul ei; ingestie. [< ingera].
4. [DEX '09] INGERA, ingerez, vb. I. Tranz. A înghiți alimente. – Din fr. ingérer, lat. ingerere.
5. [MDA2] ingera [At: DA ms / Pzi: ~rez / E: fr ingérer] 1 vt (Med) A înghiți alimente, medicamente etc. 2 (Rar) vr A interveni fără a fi solicitat.
6. [DEX '98] INGERA, ingerez, vb. I. Tranz. (Rar) A înghiți alimente. – Din fr. ingérer, lat. ingerere.
7. [DLRLC] INGERA, ingerez, vb. I. Tranz. (Rar) A înghiți (alimente). Aproximativ 10% din substanțele alimentare ingerate nu se asimilează. ANATOMIA 127.
8. [DN] INGERA vb. I. tr. (Rar) A înghiți, a introduce în stomac (alimente). [< fr. ingérer, cf. lat. ingerere – a duce în...].
9. [MDN '00] INGERA vb. tr. 1. a îngurgita. 2. a se introduce, a se amesteca, a face presiuni. (< fr. ingérer, lat. ingerere)
10. [DCR2] ingera vb. I (impropriu) A presa, a face presiuni ◊ „Unele filiale ne ingerează să ieșim din CDR.” ◊ Rev. 22 30/94 p. 9 (formal din fr. ingérer; DEX, DN3 – alt sens)
11. [Scriban] *ingér și -éz, a -á v. tr. (fr. ingérer, d. lat. in-gérere, a pune în. V. refl. Mă bag în sufletu omuluĭ, fac ingerențe.
12. [DOOM 3] ingerare (înghițire) s. f., g.-d. art. ingerării; pl. ingerări
13. [DOOM 2] *ingerare (înghițire) s. f., g.-d. art. ingerării; pl. ingerări
14. [DOOM 3] ingera (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ingerez, 3 ingerează; conj. prez. 1 sg. să ingerez, 3 să ingereze
15. [DOOM 2] ingera (a ~) vb., ind. prez. 3 ingerează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL