1. [DEX '09] INGENIOS, -OASĂ, ingenioși, -oase, adj. 1. Care are mult spirit inventiv, multă agerime de minte; iscusit, dibaci. 2. Care este alcătuit, elaborat cu inventivitate, cu măiestrie, cu iscusință etc. [Pr.: -ni-os] – Din fr. ingénieux, lat. ingeniosus.
2. [MDA2] ingenios, ~oasă a [At: HASDEU, I. C. 123 / P: ~ni-os / Pl: ~oși, ~oase / E: fr ingénieux, it ingegnoso, lat ingeniosus] 1 Inventiv. 2 Iscusit. 3 Elaborat cu inventivitate, cu măiestrie, cu iscusință.
3. [CADE] * INGENIOS adj. 1 Născocitor, plin de spirit, foarte iscusit, îndemnatec: om ~ ¶ 2 Făcut cu multă iscusință, cu multă îndemînare: mașină ingenioasă [fr.].
4. [DLRLC] INGENIOS, -OASĂ, ingenioși, -oase, adj. 1. (Despre persoane și facultățile lor) Care are mult spirit inventiv, multă pricepere și agerime de minte; iscusit, îndemînatic, dibaci. Mult mai tîrziu, datorită cine știe cărei minți ingenioase, piatra aceasta e găurită, și grosolanul topor capătă o coadă. BOGZA, C. O. 201. Poetul sau prozatorul ocazional și ingenios ar fi voit ca numele să-i apară cu o literă mai groasă, mult mai neagră și mai vizibilă. ARGHEZI, P. T. 73. 2. (Despre realizările omului) Făcut, alcătuit, elaborat cu îndemînare, cu iscusință, cu măiestrie. Mecanism ingenios. ▭ Acuma, tîrziu, își dă seama că toată combinația, care i s-a părut foarte ingenioasă, a fost o nerozie. REBREANU, R. I 47. Planul pe care l-am făcut este... destul de ingenios. CARAGIALE, O. VII 32. Calificația ce da persoanelor despre care vorbea era atît de ingenioasă, încît ai fi zis că le pune un fier roșu pe frunte. BOLINTINEANU, O. 378. – Pronunțat: -ni-os.
5. [DN] INGENIOS, -OASĂ adj. 1. Inventiv; iscusit, îndemînatic. 2. Făcut, elaborat cu iscusință, cu îndemînare. [Pron. -ni-os. / cf. fr. ingénieux, lat. ingeniosus].
6. [MDN '00] INGENIOS, -OASĂ adj. 1. care dovedește spirit inventiv; îndemânatic. 2. făcut cu iscusință, cu îndemânare. (< fr. ingénieux, lat. ingeniosus)
7. [Șăineanu, ed. VI] ingenios a. plin de spirit, de invențiune sau dibăcie: om ingenios, mașină ingenioasă.
8. [Scriban] *ingeniós, -oásă adj. (lat. ingeniosus, d. ingenium, spirit, inteligență. V. geniŭ). Plin de spirit, de invențiune, de îndemănare: om, spirit ingenios. Făcut cu ingeniozitate: mașină ingenĭoasă. Adv. În mod ingenios.
9. [DOOM 3] ingenios (desp. -ni-os) adj. m., pl. ingenioși; f. ingenioasă, pl. ingenioase
10. [DOOM 2] ingenios (-ni-os) adj. m., pl. ingenioși; f. ingenioasă, pl. ingenioase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL