1. [MDA2] înfrângui vt [At: MAT. FOLK, 212 / Pzi: ~esc, înfrângui / E: ctm înfrâna + înfrânge] (Pop) A strânge frâul calului pentru a-l determina să se oprească.
2. [DAR] înfrângui, înfrângui, vb. IV (reg., înv.) a strânge frâul calului.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL