1. [MDA2] înfericat, ~ă a vz înferecat
2. [MDA2] înferecat, ~ă a [At: ȘEZ. VI, 121 /V: (reg) ~ric~ / Pl: ~ați, ~e / E: înfereca1] (Înv) Care este ferecat.
3. [Scriban] înfericéz, a -cá v. tr. (după vsl. ublažiti). Ps. S. Acord fericire.
4. [DAR] înferica, înferic, vb. I (înv.) 1. a ferici, a ferica, a slăvi, a proslăvi, a clarifica. 2. a face bine cuiva, a ferica.
5. [DRAM 2021] înferecát, -ă, înferecați, -te, adj. Încuiat, închis; înveregat, plin de inele și verigi de fier: „Cu fluieru-nferecat” (Calendar, 1980: 5). – Din înfereca.
6. [DRAM 2015] înferecat, -ă, înferecați, -te, adj. – Încuiat, închis; înveregat, plin de inele și verigi de fier: „Cu fluieru-nferecat” (Calendar, 1980: 5). – Din înfereca (MDA).
7. [DRAM] înferecat, -ă, adj. – Încuiat, închis; înveregat, plin de inele și verigi de fier: „Cu fluieru-nferecat” (Calendar 1980: 5). – Din înfereca (din fier < lat. ferrum) + -at.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL