1. [DEX '09] ÎNECĂCIOS, -OASĂ, înecăcioși, -oase, adj. Care îneacă (4); sufocant. ♦ (Despre alimente) Care se înghite cu greutate. [Var.: necăcios, -oasă adj.] – Îneca + suf. -ăcios.
2. [MDA2] înecăcios, ~oasă a [At: MOXA, 380/29 / S și: (înv) înne~ / Pl: ~oși, ~oase / E: îneca + -ăcios] 1 Sufocant. 2 (D. alimente) Care se înghite cu greutate.
3. [DLRLC] ÎNECĂCIOS, -OASĂ, înecăcioși, -oase, adj. Care îneacă, care înăbușă; sufocant. Tuse înecăcioasă. ▭ În norul înecăcios de pulbere, căruța cu cei doi trecu. DUMITRIU, N. 227. Se întunecă, lăsînd numai dupe dînsele fum negru și înecăcios. ODOBESCU, S. II 541. ♦ (Despre alimente) Care se înghite cu anevoie, dînd o senzație de sufocare. Pepenii galbeni, după tăria miezului și după dulceața ce o au, se numesc: scorțoși, cînd sînt tari și dulci, înecăcioși, cînd nu se pot înghiți lesne. PAMFILE, A. R. 175. Pere înecăcioase. ȘEZ. V 68. – Variantă: necăcios, -oasă (CARAGIALE, S. 100) adj.
4. [Scriban] înecăcĭós, -oásă adj. Care te îneacă, te asfixiază orĭ îțĭ stă în gît: un fum înecăcĭos, o gutuĭe înecăcĭoasă.
5. [DEX '09] NECĂCIOS, -OASĂ adj. v. înecăcios.
6. [Șăineanu, ed. VI] înnecăcios a. care înneacă lesne, care înnăbușe.
7. [DOOM 3] înecăcios adj. m., pl. înecăcioși; f. înecăcioasă, pl. înecăcioase
8. [DOOM 2] înecăcios adj. m., pl. înecăcioși; f. înecăcioasă, pl. înecăcioase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL