1. [DEX '09] ÎNCURAJARE, încurajări, s. f. Acțiunea de a încuraja și rezultatul ei; îmbărbătare; sprijinire, stimulare. – V. încuraja.
2. [MDA2] încurajare sf [At: PANN, E. II 73/4 / V: (înv) ~corăj~ / Pl: ~jări / E: încuraja] 1 Îmbărbătare. 2 Sprijinire. 3 Stimulare. 4 (Irn) Favorizare. 5 (Irn) Protecție.
3. [CADE] * ÎNCURAJARE sf. Faptul de a încuraja: se arăta furios... pentru încurajările ce dă boierilor emigrați (I.-GH.).
4. [DLRLC] ÎNCURAJARE, încurajări, s. f. Acțiunea de a încuraja și rezultatul ei; îmbărbătare, însuflețire, stimulare, sprijinire. În 1887, se votează legea pentru încurajarea industriei naționale. IST. R.P.R. 415. Mai tot într-același timp s-a format în București Societatea literară, al căreia scop nu avea nimic ascuns, ci era pur și simplu dezvoltarea și încurajarea literaturii naționale. GHICA, S. A. 149. Scopul este ca prin această încurajare să se îmbunătățească soiul hergheliilor. NEGRUZZI, S. I 36.
5. [DN] ÎNCURAJARE s.f. Acțiunea de a încuraja. [< încuraja].
6. [DEX '09] ÎNCURAJA, încurajez, vb. I. Tranz. 1. A da curaj; a îmbărbăta. 2. A sprijini, a stimula. – În + curaj (după fr. encourager).
7. [MDA2] încorăja v vz încuraja
8. [MDA2] încuragia v vz încuraja
9. [MDA2] încuraja vt [At: RETEGANUL, P. I. 53 / V: ~agia, (înv) încorăja, (înv) -răja / Pzi: -~jez / E: în- + curaj] 1 A da cuiva curaj Si: a îmbărbăta. 2 A sprijini. 3 A stimula.
10. [MDA2] încurăja v vz încuraja
11. [CADE] ÎNCURAJA (-ajez) vb. tr. și refl. 1 A (se) îmbărbăta, a da (a prinde) curaj ¶ 2 Ⓕ A favoriza, a proteja: ~ industria [fr. encourager].
12. [DLRLC] ÎNCURAJA, încurajez, vb. I. Tranz. 1. A da curaj, a îmbărbăta, a însufleți. Părinții o încurajară din ochi să primească. C. PETRESCU, C. V. 14. Doctoream și încurajam soldații, care de multe ori mureau în brațele mele. RUSSO, O. 50. 2. A sprijini, a stimula. A încurajat elevul prin cuvinte de laudă. ▭ Încurajînd introducerea de forme noi de muncă, «Îndrumătorul cultural» va constitui un real sprijin. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 2/2. Să-i încurajăm dîndu-le avantaje potrivite cu sacrificiile lor. ALECSANDRI, T. I 361.
13. [DN] ÎNCURAJA vb. I. tr. 1. A da curaj, a îmbărbăta. 2. A sprijini, a stimula. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jînd. / cf. fr. encourager].
14. [MDN '00] ÎNCURAJA vb. tr. 1. a da curaj, a îmbărbăta. 2. a sprijini, a stimula. (< fr. encourager)
15. [Șăineanu, ed. VI] încurajà v. 1. a da curaj, a îmbărbăta; 2. fig. a favoriza, a proteja: a încuraja industria națională.
16. [Scriban] *încurajéz v. tr. (fr. encourager). Îmbărbătez, umplu de curaj. Fig. Favorizez, protejez: a încuraja agricultura, artele.
17. [DOOM 3] încurajare s. f., g.-d. art. încurajării; pl. încurajări
18. [DOOM 2] încurajare s. f., g.-d. art. încurajării; pl. încurajări
19. [DOOM 3] încuraja (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. încurajez, 3 încurajează, 1 pl. încurajăm; conj. prez. 1 sg. să încurajez, 3 să încurajeze; ger. încurajând
20. [DOOM 2] încuraja (a ~) vb., ind. prez. 3 încurajează, 1 pl. încurajăm; conj. prez. 3 să încurajeze; ger. încurajând
21. [IVO-III] încurajez, -jează 3, -jam 1 imp., -jator adj. v.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL