1. [MDA2] încrucișătură sf [At: MĂRGĂRITARE (1746), ap. TDRG / Pl: ~ri / E: încrucișa + -tură] (Îvr) Loc de intersectare a două drumuri Si: intersecție, răspântie.
2. [Scriban] încrucișătúră f., pl. ĭ. Locu unde se încrucișează niște drumurĭ ș. a. V. răspîntie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL