1. [DEX '09] ÎNCROPIT, -Ă, încropiți, -te, adj. 1. Călduț; dospit la căldură. 2. Strâns (cu greu) la un loc; înjghebat, înfiripat. – V. încropi.
2. [MDA2] încropit2, ~ă a [At: PISCUPESCU, O. 295/7 / Pl: ~iți, ~e / E: încropi] 1 Călduț. 2 (Fig; d. oameni) Înfierbântat. 3 (Fig) Însuflețit. 4 (Fig) Înduioșat. 5 (Fig) Potolit. 6 Care se ajută la nevoie. 7 Strâns cu greu laolaltă Si: înjghebat (3), înfiripat. 8 Închipuit. 9 Dospit la căldură.
3. [MDA2] încropit1 sn [At: MDA ms / Pl: (rar) ~uri / E: încropi] 1-4 Încropire (1-4). 5 (Fig) Înfierbântare. 6 (Fig) Însuflețire. 7 (Fig) Înduioșare. 8 (Fig) Potolire. 9 (Fig) Închipuire. 10 Încropire (10).
4. [CADE] ÎNCROPIT adj. p. ÎNCROPI. Călduț, căldicel: sub adiere ~ă a zefirului primăvăratic (ODOB.); adierile încropite ale vîntului de miazăzi (DLVR.).
5. [DEX '98] ÎNCROPIT, -Ă, încropiți, -te, adj. 1. Călduț; dospit la căldură. 2. Strâns (cu greu) laolaltă; înjghebat, înfiripat. – V. încropi.
6. [DLRLC] ÎNCROPIT, -Ă, încropiți, -te, adj. 1. Călduț, căldicel, dospit la căldură. Pînă la amiază Pămîntul încropit Vibrează Adînc și liniștit. TOPÎRCEANU, B. 33. Podoabele coapte și mirositoare ale cîmpiilor, încropite încă de zăpușeala zilei. VLAHUȚĂ, O. A. 121. Adierea încropită a zefirului primăvăratic. ODOBESCU, S. III 41. 2. Strîns (cu greu) laolaltă, înjghebat, înfiripat.
7. [Șăineanu, ed. VI] încropit a. 1. puțin încălzit: apă încropită; 2. căldicel: adieri încropite; 3. fig. potolit.
8. [Scriban] încropít, -ă adj. Vest. Căldicel, stîmpărat cu puțină apă rece saŭ încălzit cu apă ferbinte: apă încropită. Fig. Adierĭ încropite.
9. [DEX '09] ÎNCROPI, încropesc, vb. IV. Tranz. 1. A încălzi puțin un lichid. 2. A aduna (cu greu) la un loc, a înjgheba, a înfiripa. – Din încrop (= uncrop).
10. [MDA2] cripit, ~ă a vz încropit
11. [MDA2] cropi v vz încropi
12. [MDA2] încropi [At: ȘEZ. III, 64 / Pzi: ~pesc / E: încrop] 1 vt A încălzi ușor un lichid. 2 vt A aduna cu greu laolaltă Si: a înjgheba (3), a înfiripa. 3 vt (Pop; îe) A-și ~ traiul A-și îmbunătăți traiul. 4 vt (Pop; îe) A ~ din tei curmei A strânge câte puțin. 5 vt (Fig) A însufleți. 6-7 vtr (Fig) A (se) înduioșa. 8-9 vtr (Fig) A (se) potoli. 10-11 vtrr A (se) ajuta la o nevoie. 12-13 vtr (Fig; d. oameni) A (se) înfierbânta. 14 vt (Fig) A închipui (1).
13. [MDA2] uncropi v vz încropi
14. [MDA2] uncropit, ~ă a vz încropit
15. [CADE] CROP sbst. A da în ~, a începe să se încălzească, a da în fiert (vorb. de apă pusă la foc): spînul făcu un foc mare ... și puse apa să dea în ~ (ISP.); opărise cu ceaunul al treilea care e dat în ~, adică e mai fiert ca celelalte două (PAMF.) [uncrop; comp. ÎNCROPI].
16. [CADE] ÎNCROPI (-pesc) vb. tr. și refl. 1 A (se) face călduț, a (se) încălzi puțin: să încropească laptele în care se vor îmbăia (ISP.) ¶ 2 F A strînge, a alcătui, a îngheba cu greu: ce bruma monetă mai rămăsesese... de-abia ajungea să încropească haraciul (I.-GH.); n’apucă însă bieții oameni a-și ~ alb în căpistere, că iar vin pustiitorii și-i gonesc la munte (VLAH.) [încrop].
17. [CADE] UNCROP (pl. -opuri) sn. Mold. Bucov. Băn. 1 Apă clocotită: dinții... dimineața îi încleia de-i punea în gură, iară seara îi descleia cu ~ și-i punea pe masă (NEC.); atunci vine și împăratul, cu o mulțime de oameni, cu cazmale ascuțite și cu cazane pline cu ~ (CRG.); au intrat în casă și au găsit oalele cu ~ clocotind la foc (SB.) ¶ 2 Ospățul și toate datinele ce se obicinuesc la țară a doua zi (Luni) după cununie: Că Sîmbătă-l logodea, Duminecă-l și nuntea, Luni ~ul că-i cînta (TEOD.) [vsl. rus. ukropŭ; o formă încrop care apare dialectal a dat naștere verbului 👉 ÎNCROPI].
18. [DEX '98] ÎNCROPI, încropesc, vb. IV. Tranz. 1. A face călduț un lichid. 2. A aduna (cu greu) laolaltă, a înjgheba, a înfiripa. – Din încrop (= uncrop).
19. [DLRLC] ÎNCROPI, încropesc, vb. IV. Tranz. 1. (Cu privire la apă, rar la alte lichide) A face să devină călduț, a încălzi puțin. Chemă armăsarul ei, ca să încropească laptele. ISPIRESCU, L. 31. Puțină apă încropea. ȘEZ. III 64. ♦ (Cu privire la aer, atmosferă) A face să devină greu, încărcat, înăbușitor. Aburii groși... să risipesc și încropesc... aerul trezit al salonului. DELAVRANCEA, S. 140. 2. A înjgheba, a face rost de... Ceilalți mobilizați ai șefului își încropiseră culcușuri. GALAN, Z. R. 105. Mama s-a împrumutat la neamuri și a încropit banii. PAS, Z. I 243. Albu-Împărat, luat fără veste, abia încropi jumătate de oaste. VISSARION, B. 48. Copilașii să-mi hrănesc, Traiul să mi-l încropesc. TEODORESCU, P. P. 351.
20. [Șăineanu, ed. VI] încropì v. 1. a face căldicel, a încălzi puțin; 2. fig. a face bine, rău: traiul să mi-l încropesc.
21. [Scriban] încropésc v. tr. (vsl. kropiti, a stropi. V. crop). Vest. Stîmpăr căldura uneĭ ape turnînd puțină apă rece saŭ încălzesc o apă rece turnînd apă ferbinte. Fig. Înjgheb, formez, alcătuĭesc cu greŭ: a-țĭ încropi un traĭ modest, un prînz.
22. [DOOM 3] încropi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încropesc, 3 sg. încropește, imperf. 1 încropeam; conj. prez. 1 sg. să încropesc, 3 să încropească
23. [DOOM 2] încropi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încropesc, imperf. 3 sg. încropea; conj. prez. 3 să încropească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL