1. [MDA2] înconjurime sf [At: NEGRUZZI, S. IV, 438 / V: (îrg) ~cun~ / Pl: ~mi / E: înconjur + -ime] (Înv) 1 Împrejmuire. 2 Circumstanță.
2. [MDA2] încunjurime sf vz înconjurime
3. [DOR] înconjurime s. f., g.-d. art. înconjurimii; pl. înconjurimi
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL