1. [DEX '09] INCOERENT, -Ă, incoerenți, -te, adj. (Despre oameni) Lipsit de logică în gândire, în exprimare, în manifestări; (despre manifestările oamenilor) lipsit de logică. [Pr.: -co-e-. – Var.: incoherent, -ă adj.] – Din fr. incohérent.
2. [MDA2] incoerent, ~ă a [At: MAIORESCU, D. I, 297 / V: ~ohe~ / P: ~co-e~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr incohérent] 1 (D. oameni) Lipsit de logică în gândire sau în manifestări. 2 (D. manifestări ale oamenilor) Lipsit de logică. 3 (D. stil) Care nu poate fi înțeles.
3. [CADE] * INCOERENT adj. 1 Lipsit de coerență, de legătură între părți ¶ 2 Ⓕ Fără șir, fără legătură între ele: idei ~ [fr.].
4. [DEX '98] INCOERENT, -Ă, incoerenți, -te, adj. (Despre oameni) Lipsit de logică în gândire, în manifestări; (despre manifestările oamenilor) lipsit de logică. [Pr.: -co-e-. Var.: incoherent, -ă adj.] – Din fr. incohérent.
5. [DLRLC] INCOERENT, -Ă, incoerenți, -te, adj. (Despre oameni; și în forma incoherent) Lipsit de logică în gîndire, în diferite manifestări. E un bun vorbitor pentru mulțime, dar cam incoherent, se lasă dus de vorbe la întîmplare. CAMIL PETRESCU, O. I 274. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor, idei, discursuri etc.) Lipsit de legătură logică. E caracteristic pentru Farfuridi incoherentul discurs de la întrunirea publică. GHEREA, ST. CR. I 350. – Variantă: incoherent, -ă adj.
6. [DN] INCOERENT, -Ă adj. Lipsit de legătură logică (în gîndire, în acțiune); fără șir. [Pron. -co-e-, var. incoherent, -ă adj. / cf. fr. incohérent].
7. [MDN '00] INCOERENT, -Ă adj. lipsit de legătură logică în gândire, în exprimare, în manifestări; fără șir. (< fr. incohérent)
8. [Șăineanu, ed. VI] incoerent a. 1. lipsit de coerență; 2. fig. lipsit de legătură sau șir: idei incoerente.
9. [Scriban] *incoerént, -ă adj. (d. coerent; fr. incohérent). Lipsit de coerență, de legătură. Fig. Cuvinte incoerente. Adv. În mod incoerent: a vorbi incoerent.
10. [DEX '09] INCOHERENT, -Ă adj. v. incoerent.
11. [MDA2] incoherent, ~ă a vz incoerent
12. [DN] INCOHERENT, -Ă adj. v. incoerent.
13. [DOOM 3] incoerent adj. m., pl. incoerenți; f. incoerentă, pl. incoerente
14. [DOOM 2] incoerent adj. m., pl. incoerenți; f. incoerentă, pl. incoerente
15. [MDO] incoerent
16. [IVO-III] incoerent.
17. [DTL] INCOERENT, -Ă adj. (cf. fr. incohérent): în sintagmele scriere incoerentă, stil incoerent, text incoerent și vorbire incoerentă (v.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL