1. [MDA2] înciuma vtr [At: DA / Pzi: ~mez / E: în- + ciumă] 1-2 A (se) îmbolnăvi de ciumă.
2. [CADE] ❍ ÎNCIUMA (-mez) vb. tr. A infecta: tîlharii ... înciumează suflarea și locul pe unde trec (JIP.) [ciumă].
3. [Scriban] încĭuméz v. tr. Umplu de cĭumă. Infectez, impestez: suflarea încĭumată (pestilențială) a Hunilor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL