1. [MDA2] închinăcios, ~oasă a [At: JIPESCU, ap. TDRG / Pl: ~oși, ~oase / E: închina + -ăcios] (Rar; d. oameni) Care se roagă mult Si: bigot, cucernic, cuvios.
2. [Scriban] închinăcĭós, -oásă adj. Fam. Care se închină mult: călugăr închinăcĭos.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL