1. [MDA2] încăibăra [At: COSTINESCU / V: (reg) îngă~ / Pzi: încaibăr / E: în- + găibăra] (Reg) 1 vrr A se încăiera. 2 vt A înhăța. 3 vr A se cățăra.
2. [Șăineanu, ed. VI] încăibărà v. 1. a apuca și a strânge tare; 2. fam. a se lua la ceartă; 3. a aduna cu anevoie: să-și încaibere și el un venit ISP. [Și închelbara, de origină necunoscută].
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL