1. [DEX '09] ÎNCHEGARE, închegări, s. f. Faptul de a (se) închega; coagulare; unire, lipire. ♦ Fig. (Concr.) Întrupare, materializare. – V. închega.
2. [MDA2] închegare sf [At: BIBLIA (1688) 1542 / Pl: ~gări / E: închega] 1 (Ccr) Coagulare a laptelui cu ajutorul cheagului Si: închegat1 (1), închegătură (1). 2 (Ccr)Coagulare a sângelui Si: închegat1 (2), închegătură (2). 3 (Ccr) Solidificare a unturii topite Si: închegat1 (3), închegătură (3). 4 (Fig) Strângere la un loc Si: cimentare, închegat1 (4), închegătură (4), înjghebare, întocmire, întrupare. 5 (Rar) încetare. 6 (Ccr) Aglomerație. 7 Consolidare a unei prietenii Si: închegat1 (7), închegătură (7). 8 (Ccr) Economisire a banilor Si: închegat1 (8), închegătură (8). 9 (Fig) Coerență a cuvintelor rostite Si: închegat1 (9), închegătură (9). 10 (Fig; ccr) Întrupare.
3. [CADE] ÎNCHEGARE sf. Faptul de a (se) închega; înfăptuire, constituire, înjhebare: admirabilă simboli are a închegării regatului român de azi (VLAH.).
4. [DLRLC] ÎNCHEGARE, închegări, s. f. Acțiunea de a (se) închega și rezultatul ei. 1. Coagulare, întărire, solidificare. Închegarea laptelui. 2. Fig. Legare strînsă, unire trainică, împreunare, consolidare. Makarenko subliniază că principalul rezultat al operei educative a statului sovietic este închegarea, pe un teritoriu imens pe care trăiesc multe naționalități, a unui popor cu o voință monolită. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 340, 5/4. Avînd făurită în minte asemenea închegare de fapte... magistratul nădăjduia să facă așa fel, încît realitatea să-i întărească bănuielile. POPA, V. 95. ♦ Întocmire, înjghebare. Ar fi de scris un articol întreg spre a arăta acele greutăți speciale care sînt de învins în... închegarea intrigii și dezlegarea ei, la sfîrșitul piesei. GHEREA, ST. CR. I 359. 3. (Concretizat) Întrupare, întruchipare. Memfis... Închegarea măiestrită din suflarea vijeliei. EMINESCU, O. I 45. Zburau amîndoi prin pustiul lungului mărei ca două abia văzute închegări ale văzduhului. id. N. 14.
5. [DEX '09] ÎNCHEGA, încheg, vb. I. 1. Refl. și tranz. A se face sau a face să devină cheag; a (se) coagula. ◊ Expr. (Tranz.) Minte de încheagă apele = minte foarte tare. ♦ Refl. (Rar) A se strânge la un loc, a se uni, a se lipi trainic (cu ceva sau unul cu altul). 2. Refl. Fig. A prinde contur, a se forma, a lua ființă. – Lat. in-coagulare.
6. [MDA2] împiega v vz închega
7. [MDA2] închega [At: CORESI, EV. 146/29 / V: (hpu) împiega / S și: închiega / Pzi: încheg / E: ml *in-coagulare] 1 vtf (D. lapte) A face cu ajutorul cheagului să se strângă, să se întărească Vz a se brânzi, a se serbezi. 2-3 vtr (D. sânge) A (se) coagula. 4-5 vtr (D. untura topită) A (se) solidifica. 6-7 vtr (Fig; rar) A (se) strânge la un loc Si: a (se) înjgheba. 8 vt (Pfm; îe) (Meșter, mincinos, șmecher) de ~eagă apele (sau apa) Foarte șmecher, mincinos etc. 9 vi (D. aburi) A se aduna. 10 vtf A face să înceteze. 11-12 vtr (Fig) A (se) lega strâns. 13 vr (D. o mulțime de oameni) A se aglomera. 14 vr (D. o prietenie) A se consolida. 15 vt (Fig; d. bani) A pune deoparte Cf cheag. 16 vt (Fig) A da un sens coerent cuvintelor rostite. 17 vr (Fig) A lua ființă.
8. [CADE] ÎNCHEGA (-cheg) vb. tr. intr. și refl. 1 A (se) întări, a (se) solidifica punînd chiag: ~ laptele; pr. ext.: ~ apa, apele, se zice de puterea unora din vrăjitori sau vrăjitoare, care sînt în stare să facă lucruri peste putință altora: aflară despre un vrăjitor meșter carele închega și apele (ISP.); o vrăjitoare strașnică care închega apa (CRG.); p’atunci farmecele închegau apele (DLVR.) ¶ 2 A (se) întări ca piftia prin răceală: ~ sîngele; mi-a închegat sîngele în vine (de spaimă); un lac de sînge închegase pe cioburile viorii (DLVR.); ~ grăsimea ¶ 3 A (se) lega strîns, cu tărie, a (se) uni trainic; a se forma, a lua ființă, a se înjgheba: o legătură de dragoste se închega între mine și armă (GN.); în munții aceștia s’a închegat tăria și unitatea neamului românesc (VLAH.) [lat. in-coagulare].
9. [CADE] ÎNCHEGAT adj. p. ÎNCHEGA: lapte ~ ¶ ¶ C. NEÎNCHEGAT.
10. [DLRLC] ÎNCHEGA, încheg, vb. I. Refl. 1. (Despre unele lichide) A-și mări consistența, a se întări; a se solidifica; a se coagula. Luneca pe sîngele ce se închegase pe lespezi. NEGRUZZI, S. I 156. De mine care se leagă, Sîngele în trup i se-ncheagă. ALECSANDRI, P. P. 131. ◊ Tranz. fact. [Mama] știa a face multe și mari minunății:... închega apa numai cu două picioare de vacă de se încrucea lumea de mirare. CREANGĂ, A. 34. (Poetic) Gerul sfînt al bobotezii A-nchegat argint subțire Peste faldurii zăpezii. TOPÎRCEANU, S. A. 11. (Expr.) Mincinos, de încheagă apele = foarte mincinos. 2. (Rar) A se strînge bine, puternic, a se uni trainic (cu ceva sau unul cu altul), a se împreuna, a se consolida. Turnă... apă moartă peste toate ranele și se închegă carnea. ISPIRESCU, L. 330. ◊ Fig. Sub frunte-i viitorul și trecutul se încheagă. EMINESCU, O. I 132. S-a-nchegat lumina vieței cu apusul cel de moarte. CONACHI, P. 96. (Tranz.) În smalț de fulgere albastre, Încheagă-și glasul de aramă Cîntarea pătimirii noastre. GOGA, P. 7. 3. Fig. A prinde contur, a lua ființă; a se forma, a se ivi, a se înjgheba. În mintea lui se închega o amintire îndepărtată, din clasele primare. BASSARABESCU, V. 24. Dan își trase scaunul mai aproape: primul vers i se închegase. VLAHUȚĂ, O. AL. II 76. Din a haosului văi Un mîndru chip se-ncheagă. EMINESCU, O. I 171. ◊ Tranz. Limba închega în versuri și cîntări suferințele. SADOVEANU, E. 11.
11. [Șăineanu, ed. VI] închiegà v. 1. a prinde chiag: laptele, sângele a închiegat; 2. a condensa, a solidifica: a ta suflare apa ’n râuri o ’nchiagă AL.; fig. sub frunte-i trecutul și viitorul se închiagă EM.; 3. a prinde bine, a lega strâns: a închiega o prietenie, a închiega ceva bani.
12. [Șăineanu, ed. VI] închiegare f. fig. formațiune consistentă, constituire: (Memfis) închiegare măestrită din suflarea vijeliei EM.
13. [Scriban] închég, a -á v. tr. (d. cheag saŭ d. lat. coágulo, quaglo, *clago, -áre; it. cagliare, fr. cailler, sp. cajar [și cuajar, pg. coalhar, d. lat. coaglare]. – Încheagă; să închege). Solidific pin ajutoru cheaguluĭ saŭ gelatineĭ: a închega laptele, sîngele. Fig. Formez, constituĭ: a închega o societate. V. refl. Mă solidific: laptele se încheagă. Fig. Mă constituĭ: societatea s’a închegat. (Mulțĭ scriitorașĭ aŭ abuzat de acest cuvînt).
14. [DOOM 3] închegare s. f., g.-d. art. închegării; pl. închegări
15. [DOOM 2] închegare s. f., g.-d. art. închegării; pl. închegări
16. [DOOM 3] închega (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. încheg, 2 sg. închegi, 3 încheagă; conj. prez. 1 sg. să încheg, 3 să închege; imper. 2 sg. afirm. încheagă
17. [DOOM 2] închega (a ~) vb., ind. prez. 3 încheagă; conj. prez. 3 să închege
18. [MDO] închega (ind. prez. 3 sg. și pl. încheagă)
19. [IVO-III] încheg, -chiagă 3, -chege 3 conj.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL