1. [DEX '09] INCENDIAT, -Ă, incendiați, -te, adj. Care a suferit un incendiu. [Pr.: -di-at] – V. incendia.
2. [MDA2] incendiat, ~ă a [At: DA ms / P: ~di-at / Pl: ~ați, ~e / E: incendia] 1-2 Care (a luat foc sau) a fost incendiat (1). 3 (Fig) Căruia i s-a dat culoarea roșu-aprins. 4-5 (Fig) Instigat (la revoltă sau) la acțiuni violente.
3. [DLRLC] INCENDIAT, -Ă, incendiați, -te, adj. Căruia i s-a dat foc, care suferă sau a suferit un incendiu. Casă incendiată. – Pronunțat: -di-at.
4. [Scriban] *incendiát, -ă adj. și s. Persoană a căreĭ avere a fost prada incendiuluĭ. V. sinistrat.
5. [DEX '09] INCENDIA, incendiez, vb. I. Tranz. A da foc, a provoca un incendiu (cu scopul de a distruge). ♦ Fig. A ațâța la război, la revoltă, a îndemna la acțiuni violente. [Pr.: -di-a] – Din fr. incendier.
6. [MDA2] incendia [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 173 / P: ~di-a / Pzi: ~iez / E: fr incendier] 1 vt(a) A da foc (unei clădiri, păduri etc.) Vz a aprinde. 2 vt(a) (Fig; rar) A da o culoare roșu aprins. 3 vr (Nob) A se înroși la față. 4-5 vt(a) (Fig) A îndemna (la războaie sociale sau) la acțiuni violente.
7. [CADE] * INCENDIA (-diez) vb. tr. 1 A da foc, a pune foc (unei clădiri, etc.) ¶ 2 Ⓕ A ațîța la războiu, la revoltă, etc. [fr.].
8. [DLRLC] INCENDIA, incendiez, vb. I. Tranz. 1. A pune, a da foc (unui lucru), a aprinde (cu scopul de a provoca pagube). Fasciștii germani au incendiat totul, sat cu sat, casă cu casă. STANCU, U.R.S.S. 84. ♦ Fig. A provoca un război, o conflagrație; a ațîța spiritele, a incita, a îndemna la acțiuni violente, la războaie de cotropire etc. 2. Fig. A colora în roșu, a împurpura. Dincolo de marginile satului apusul incendiază cîmpiile cu mari flăcări roșiatice. BOGZA, C. O. 395. Pe dealul de dincolo de iazul lui Măciucă se arăta soarele mare, roș-înfocat, incendiind apa, umplînd valea de pulbere de aur. SADOVEANU, O. VI 175. Soarele cade spre apus, incendiind sus ferestrele. CAMIL PETRESCU, T. II 173. – Pronunțat: -di-a.
9. [DN] INCENDIA vb. I. tr. 1. A da foc, a provoca un incendiu. ♦ (Fig.) A începe un război. ♦ A ațîța, a îndemna la violențe. 2. (Fig.) A împurpura. [Pron. -di-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. incendier, it. incendiare, lat. incendere].
10. [MDN '00] INCENDIA vb. tr. 1. a da foc, a provoca un incendiu. ◊ (fig.) a începe un război. ◊ a ațâța, a îndemna la violențe. 2. (fig.) a împurpura. (< fr. incendier)
11. [Șăineanu, ed. VI] incendià v. 1. a da foc unei clădiri, păduri, etc.; 2. fig. a excita la revoltă.
12. [Scriban] *incendiéz v. tr. (fr. incendier; it. incendiare, d. incendere, a aprinde. V. încing. Daŭ foc uneĭ case, uneĭ pădurĭ ș. a. cu scopu de a face răŭ. Fig. Răscol, revolt: a incendia satele.
13. [DOOM 3] incendia (a ~) (desp. -di-a) vb., ind. prez. 1 sg. incendiez (desp. -di-ez), 3 incendiază, 1 pl. incendiem; conj. prez. 1 sg. să incendiez, 3 să incendieze; ger. incendiind (desp. -di-ind)
14. [DOOM 2] incendia (a ~) (-di-a) vb., ind. prez. 3 incendiază, 1 pl. incendiem (-di-em); conj. prez. 3 să incendieze; ger. incendiind (-di-ind)
15. [MDO] incendia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. incendiază, 1 pl. incendiem, ger. incendiind)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL