1. [MDA2] încartiruit, ~ă a [At: DA ms / V: ~cartierat, ~cvartirat / Pl: ~iți, ~e / E: încartirui] (D. unități militare sau d. membrii lor) Căruia i s-a stabilit locuința într-o localitate.
2. [DEX '09] ÎNCARTIRUI, încartiruiesc, vb. IV. Tranz. A stabili locuințele trupei și ofițerilor dintr-o unitate militară într-o localitate; a cartirui. – În + cartirui.
3. [MDA2] încartiera v vz încartirui
4. [MDA2] încartierat1 sn vz încartiruit1
5. [MDA2] încartierat2, ~ă a vz încartiruit2
6. [MDA2] încartirui vt [At: DA ms / V: (cscj) ~cartiera, ~cvartira / Pzi: ~esc / E: în + cartirui] A stabili locuințele trupelor și ofițerilor dintr-o unitate militară într-o localitate.
7. [MDA2] încvartira v vz încartirui
8. [MDA2] încvartirat, ~ă a vz încartiruit
9. [DLRLC] ÎNCARTIRUI, încartiruiesc, vb. IV. Tranz. A cartirui.
10. [DLRM] CARTIRUI vb. IV. v. încartirui.
11. [DN] ÎNCARTIRUI vb. IV. tr. A pregăti instalarea și a instala o unitate militară într-o localitate; a cartirui. [Pron. -ru-i., p. i. -iesc. / < în- + cartirui, cf. rus. kvartirovati].
12. [MDN '00] ÎNCARTIRUI vb. tr. a pregăti instalarea unei unități militare într-un cantonament; a cartirui. (< în- + cartirui)
13. [Scriban] *în- și incartieréz și *cartieréz v. tr. (d. cartier). Pun la cartier, daŭ la cartier: cînd o trupă n’are unde dormi, poliția o încartierează pin casele particularilor. – Forme maĭ vechĭ: încvartirez, încartiruĭesc, încvartiruĭesc, cvartiruĭesc.
14. [DOOM 3] încartirui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încartiruiesc, 3 sg. încartiruiește, imperf. 1 încartiruiam; conj. prez. 1 sg. să încartiruiesc, 3 să încartiruiască
15. [DOOM 2] încartirui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încartiruiesc, imperf. 3 sg. încartiruia; conj. prez. 3 să încartiruiască
16. [MDO] încartirui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încartiruiesc, conj. încartiruiască)
17. [IVO-III] încartiruesc, -uiască 3 conj.
18. [DAR] încartiera, încartierez, vb. I (înv.) a da o locuință militarilor prin rechiziție; a încartirui.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL