Definiție și ce înseamnă incarna

1. [DEX '09] INCARNA, incarnez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) întrupa; a (se) transforma în om. ♦ Fig. A lua sau a da o formă concretă, reală. ♦ Tranz. A juca un rol într-o piesă. 2. (Despre unghii) A crește în carne. [Var.: încarna vb. I] – Din fr. incarner, lat. incarnare.

2. [MDA2] incarna [At: GR. BĂN. / V: în~ / Pzi: ~nez / E: fr incarner, lat incarnare] 1-2 vtr A (se) întrupa. 3-4 vtr A (se) transforma în om. 5 vr A lua o formă concretă, reală. 6 vt (Fig) A juca un rol într-o piesă. 7 vr (D. unghii) A crește în carne.

3. [CADE] * INCARNA (-nez) vb. tr. și refl. A (se) întrupa, a lua trup omeneasc, a se face om [fr.].

4. [DLRLC] INCARNA, incarnez, vb. I. Tranz. A da (unui lucru) consistență materială, a întrupa; fig. a reda (ceva) într-o formă concretă. – Variantă: încarna vb. I.

5. [DN] INCARNA vb. I. tr., refl. 1. A (se) întrupa. ♦ (Fig.) A (se) prezenta, a da sau a lua o formă precisă, materială. 2. (Med.; despre unghii) A intra în carne, a crește în carne. [Var. încarna vb. I. / < fr. incarner, it. incarnare, cf. lat. in – în, caro – carne].

6. [MDN '00] INCARNA vb. tr., refl. 1. a (se) întrupa. ◊ (fig.) a (se) prezenta, a da, a lua o formă precisă, materială. 2. (despre unghii) a intra, a crește în carne. (< fr. incarner, lat. incarnare)

7. [Șăineanu, ed. VI] incarnà v. a (se) întrupa.

8. [DEX '09] ÎNCARNA vb. I v. incarna.

9. [MDA2] încarna v vz incarna

10. [DN] ÎNCARNA vb. I. v. incarna.

11. [Scriban] *incarnéz v. tr. (lat. incarnare, d. caro, carnis, carne). Întrupez. V. refl. Mă întrupez (vorbind de Isus Hristos, la catolicĭ). – Și înc-.

12. [Scriban] încarnéz, V. incarnez.

13. [DOOM 3] !incarna (a se ~) (a crește în carne) vb. refl., ind. prez. 3 se incarnează, imperf. 3 pl. se incarnau; conj. prez. 3 să se incarneze; ger. incarnându-se

14. [DOOM 2] !incarna/încarna (a ~) (a întrupa) vb., ind. prez. 3 incarnează/încarnează

15. [MDO] incarna

16. [DOOM 3] !încarna (a ~) (a întrupa) vb., ind. prez. 1 sg. încarnez, 3 încarnează; conj. prez. 1 sg. să încarnez, 3 să încarneze

17. [DOOM 3] încărna (a ~) (a pune carne pe el) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. încărnez, 3 încărnează; conj. prez. 1 sg. să încărnez, 3 să încărneze

18. [DOOM 2] încarna v. incarna

19. [DOOM 2] încărna (a ~) (a se îngrășa) (reg.) vb., ind. prez. 3 încărnează

20. [IVO-III] încarnez.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] implorat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: implora] […]
1. [DEX '09] IMPLORATOR, -OARE, imploratori, -oare, adj. Care imploră; care exprimă implorarea. – Din […]
1. [DEX '09] IMPLORAȚIE, implorații, s. f. (Rar) Implorare. [Var.: implorațiune s. f.] – Din […]
1. [DEX '09] IMPLORAȚIE, implorații, s. f. (Rar) Implorare. [Var.: implorațiune s. f.] – Din […]
1. [DEX '09] IMPLOZIE, implozii, s. f. 1. Fenomen opus exploziei, care constă în pătrunderea […]
1. [DEX '09] IMPLOZIE, implozii, s. f. 1. Fenomen opus exploziei, care constă în pătrunderea […]
1. [DEX '09] IMPLOZIV, -Ă, implozivi, -e, adj. (Lingv.).Care se referă la implozie, relativ la […]
1. [DEX '09] IMPLUVIU, impluvii, s. n. Bazin amenajat în atriumul locuințelor romane, în care […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro