1. [DEX '09] ÎNCADRATURĂ, încadraturi, s. f. (Livr.) Ramă. – Din it. inquadratura.
2. [MDA2] încadratură sf [At: CARAGIALE, O. VII, 524 / Pl: ~ri / E: încadra + -tură] 1 (Liv) Ramă. 2-3 (Nob) Orice lucru folosit în vederea încadrării (1-2).
3. [DLRLC] ÎNCADRATURĂ, încadraturi, s. f. (Neobișnuit) Ramă, cadră. Portretele Fridolinei și Anetei sînt de o parte și de alta a portretului lui Biberl... Să vezi ce bine le șade... în încadratura albă. CARAGIALE, O. VII 524.
4. [DN] ÎNCADRATURĂ s.f. (Rar) Ramă, cadră. [Cf. it. inquadratura].
5. [MDN '00] ÎNCADRATURĂ s. f. 1. (rar) ramă, cadră. 2. (cinem.) operație în selectarea și delimitarea în spațiu a zonei corespunzătoare unei imagini dintr-un film. (< it. inquadratura)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL