1. [DEX '09] ÎNAURA vb. I v. înauri.
2. [DEX '09] ÎNAURI, înauresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A auri. [Pr.: -na-u-. – Var.: (reg.) înaura vb. I] – În + aur.
3. [MDA2] înaura v vz înauri
4. [MDA2] înauri vt [At: CONACHI, P. 287 / V: (rar; cscj) ~ra / Pzi: ~resc / E: în- + aur] (Îvp) 1-3 A auri2 (1-3).
5. [CADE] ÎNAURI (-resc) = AURI.
6. [DLRLC] ÎNAURI, înauresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A auri. (Fig.) [Amorul] înaurește cu raze nourii de desfătare. CONACHI, P. 287. – Variantă: înaura (NEGRUZZI, S. II 129) vb. I.
7. [Scriban] aurésc v. tr. (d. aur). Poleĭesc cu aur. – Vechĭ și auréz. În Trans. și întrauresc (Șincaĭ) și înauresc.
8. [Scriban] înaurésc, V. auresc.
9. [DOOM 3] înauri (a ~) (rar) (desp. î-na-u-/în-a-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înauresc, 3 sg. înaurește, imperf. 1 înauream; conj. prez. 1 sg. să înauresc, 3 să înaurească
10. [DOOM 2] !înauri (a ~) (rar) (î-na-u-/în-a-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înauresc, imperf. 3 sg. înaurea; conj. prez. 3 să înaurească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL