1. [DEX '09] ÎNĂLTUȚ, -Ă, înăltuți, -e, adj. Diminutiv al lui înalt; înălticel, înăltișor. [Var.: (pop.) năltuț, -ă adj.] – Înalt + suf. -uț.
2. [MDA2] înăltuț, ~ă a [At: ALECSANDRI, P. III, 55 / V: (îvp) năltuț / Pl: ~i, ~e / E: înalt + -uț] 1-10 (Pop; șhp) Înălticel (1-10).
3. [DLRLC] ÎNĂLTUȚ, -Ă, înăltuți, -e, adj. Diminutiv al lui înalt. Era înăltuță, delicată și avea niște ochișori verzi cu luciri umede. REBREANU, R. I 181.
4. [DEX '09] NĂLTUȚ, -Ă adj. v. înăltuț.
5. [MDA2] năltuț, ~ă a vz înăltuț
6. [DOOM 3] înăltuț adj. m., pl. înăltuți; f. înăltuță, pl. înăltuțe
7. [DOOM 2] înăltuț adj. m., pl. înăltuți; f. înăltuță, pl. înăltuțe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL