1. [MDA2] împuteri vtr [At: LB / V: (cscj) ~ra / Pzi: ~resc / E: în + putere] 1-2 A (se) întări.
2. [CADE] ÎMPUTERI (-eresc) vb. tr. și refl. A (se) întări, a da (a prinde) putere.
3. [MDA2] împutera v vz împuteri
4. [Scriban] împuterésc și -éz v. tr. Vechĭ. Rar azĭ. Daŭ putere, întăresc (trupește). – Și puteresc.
5. [DAR] împuteri, împuteresc, vb. IV (reg., înv.) 1. a da cuiva putere, a întări pe cineva. 2. (refl.) a prinde putere, a căpăta putere, a se întări.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL