1. [MDA2] împulăi vt [At: DA ms / Pzi: ~esc / E: nct] (Reg) 1 A striga pe cineva care se află în depărtare folosind cuvântul „pu”. 2 A alunga pe cineva cu huiduieli.
2. [DER] împulăi (-iez, -at), vb. – A striga, a alunga cu strigăte. Sl. *po-lajati, -lajǫ „a striga” (Drăganu, Dacor., VI, 292). În Trans. de Nord și Maram.
3. [DAR] împulăi, împulăi, vb. IV (reg., înv.) a alunga pe cineva cu urlete; a striga din depărtare pe cineva „pu”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL