1. [MDN '00] IMPUDENT, -Ă adj. de o insolență dusă până la cinism. (< fr. impudent, lat. impudens)
2. [Scriban] *impudént, -ă adj. (lat. impudens, -éntis, d. pudére, a-țĭ fi rușine. V. pudoare). Nerușinat, insolent. Adv. Fără rușine, cu insolență.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL