1. [DEX '09] IMPROPRIETATE, improprietăți, s. f. Lipsă de proprietate în folosirea unui termen, a unei construcții. [Pr.: -pri-e-] – Din fr. impropriété, lat. improprietas, -atis.
2. [MDA2] improprietate sf [At: DEX / P: ~pri-e~ / Pl: ~tăți / E: fr impropriété, lat improprietas, -atis] (Lin) 1 Neutilizare a sensului propriu, ci a altui sens al unui termen, al unei construcții. 2 (Îs) ~a termenilor Utilizare a cuvintelor cu sens impropriu (1).
3. [DN] IMPROPRIETATE s.f. Lipsă de proprietate a unui termen. [Pron. -pri-e-. / cf. fr. impropriété].
4. [MDN '00] IMPROPRIETATE s. f. caracter impropriu, necorespunzător; lipsă de proprietate a unui termen. (< fr. improprieté)
5. [DOOM 3] improprietate (desp. -pri-e-) s. f., g.-d. art. improprietății; pl. improprietăți
6. [DOOM 2] improprietate (-pri-e-) s. f., g.-d. art. improprietății; pl. improprietăți
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL