Definiție și ce înseamnă impendere

1. [MDA2] împrinde [At: N. TESTAMENT (1648) ap. CP 162/6 / Pzi: împrind / E: în- + prinde] (Trs; înv) 1 vt A prinde. 2 vr A se agăța. 3 vr A se îndrăgosti.

2. [DLRM] ÎMPRINDE, împrind, vb. III. Tranz. (Reg.) A prinde. – Lat. *imprendere.

3. [Scriban] împrínd, -príns, a -prínde v. tr. (d. prind). Vechĭ. Rar azĭ. Țin loculuĭ ca să nu fugă. V. refl. Rămîn prins: se împrinse corabia.

4. [DAR] împrinde, împrind, vb. III (reg.) 1. a prinde. 2. (refl.) a se acăța, a rămâne prins. 3. (refl.) a se îndrăgosti.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[Șăineanu, ed. VI] îndoeală f. 1. acțiunea de a(se) îndoi: pozițiune șovăitoare între două lucruri […]
[Șăineanu, ed. VI] îndoelnic a. 1. supus îndoelii: rezultatul e îndoelnic; 2. neîndestulător: lumină îndoelnică. […]
[MDA2] îndogăți vr [At: RĂDULESCU-CODIN, Î. 322 / Pzi: ~țesc / E: nct] (Reg) A […]
1. [DEX '09] ÎNDOIALĂ, îndoieli, s. f. 1. Neîncredere; ezitare, șovăială; îndoire. ◊ Loc. adv. […]
[DAR] îndoiat, -ă, adj. (reg., înv.) 1. îndurerat. 2. plin de îndoieli, fără credință; bănuitor. […]
1. [MDA2] îndoiciune sf [At: DOSOFTEI, V. S. 130 / P: ~do-i~ / Pl: ~ni […]
1. [DEX '09] ÎNDOIELNIC, -Ă, îndoielnici, -ce, adj. Care provoacă îndoială, care nu poate fi […]
1. [MDA2] îndoime sf [At: MINEIUL (1776) 40 2/2 / P: ~do-i~ / Pl: ~mi […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro