1. [MDA2] îmbunătură sf [At: VARLAAM, C. II, 63/2 / Pl: ~ri / E: îmbuna + -(ă)tură] (Înv) 1 Promisiune. 2 Măgulire. 3 Lingușire.
2. [CADE] ❍ ÎMBUNĂTURĂ (pl. -turi) sf. Măgulire, lingușire; vorbă bună, măgulitoare, lingușitoare: văzînd de la o vreme îmbunăturile boierilor... s’au înșelat Despot-Vodă (M.-COST.) [îmbuna].
3. [Scriban] îmbunătúră f., pl. ĭ. Vechĭ. Vorbă blîndă (de îmbunare).
4. [DAR] îmbunătură s.f. (înv.) 1. îndemnare. 2. făgăduială. 3. lingușire.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL