1. [DEX '09] ÎMBUCĂȚI, îmbucățesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A îmbucătăți. – În + bucăți.
2. [MDA2] îmbucătăți vt [At: ARDELEANU, V. P. 213 / Pzi: ~țesc / E: în- + bucată] A tăia ceva în bucăți Si: a fragmenta, (rar) a îmbucăți.
3. [MDA2] îmbucăți vt [At: DA ms / Pzi: ~țesc / E: în- + bucăți] (Rar) A îmbucătăți.
4. [CADE] ÎMBUCĂTĂȚI 👉 ÎMBUCĂȚI.
5. [CADE] ÎMBUCĂȚI, ÎMBUCĂTĂȚI (-ățesc) vb. tr. = BUCĂȚI: în loc să îmbucățească moșia, a început a o împreuna și mări (ION.).
6. [Șăineanu, ed. VI] îmbucă(tă)țì v. a tăia, a rupe în bucăți.
7. [Scriban] îmbucățésc saŭ îmbucătățésc v. tr. Prefac în bucățĭ. V. parlagiŭ.
8. [DOOM 3] îmbucăți (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbucățesc, 3 sg. îmbucățește, imperf. 1 îmbucățeam; conj. prez. 1 sg. să îmbucățesc, 3 să îmbucățească
9. [DOOM 2] îmbucăți (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbucățesc, imperf. 3 sg. îmbucățea; conj. prez. 3 să îmbucățească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL