1. [MDA2] îmbrăcina vtr [At: LB / S și: (îrg) înb~ / Pzi: îmbrăcin / E: în- + brăcină] (Îrg) 1-2 A(-și) lega izmenele cu brăcinarul. 3-4 A (se) încinge cu brăcina.
2. [CADE] ❍ ÎMBRĂCINA (-inez) vb. refl. Trans. Oaș. A-și lega, a-și prinde nădragii, pantalonii [brăcină].
3. [DAR] îmbrăcina, îmbrăcinez, vb. I (reg.) a-și lega brăcinarul, a-și lega izmenele cu brăcinarul; a (se) încinge, a (se) îmbrâna.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL