1. [MDA2] îmboi vr [At: CADE / S și: (îrg) înb~ / Pzi: îmboi și ~esc / E: ns cf îmbonghina] A se da peste cap Si: a se rostogoli.
2. [CADE] ÎMBOI (-oesc) vb. refl. Olten. (CIAUȘ.) 1 A se împletici ¶ 2 A se încovoia, a se apleca cît să fie aproape să cadă.
3. [DAR] îmboi, îmboiesc, vb. IV refl. (reg.) a se da peste cap, a se prăvăli, a se rostogoli, a veni de-a dura (de-a rostogolul, de-a-n boulea).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL