1. [DEX '09] ÎMBOBOCIT, -Ă, îmbobociți, -te, adj. (Despre plante) Care are boboci; (despre flori) care este în stadiul de boboc; (despre muguri) care este pe cale să se desfacă. – V. îmboboci.
2. [MDA2] îmbobocit, ~ă a [At: CONACHI, P. 53 / S și: (înv) înb~ / Pl: ~iți, ~e / E: îmboboci] 1 (D. plante) Care are boboci. 2 (D. flori) Care este în stadiul de boboc. 3 (D. muguri) Care este pe cale să se desfacă. 4 (Fig; pop; d. fete) Foarte tânără. 5 (Fig; pop; d. locul înțepat de insecte) Umflat ca un boboc.
3. [CADE] ÎMBOBOCIT adj. p. ÎMBOBOCI. Cu boboci, care a făcut boboci, care a început să înflorescă.
4. [DLRLC] ÎMBOBOCIT, -Ă, îmbobociți, -te, adj. (Despre plante) Care are boboci; (despre flori) în stadiu de boboc, gata să înflorească. Obrazii tăi sînt rumeni, ca roza-mbobocită. NEGRUZZI, S. II 37. Trandafirii îmbobociți se deschid. RUSSO, O. 118. Crinul... îmbobocit. CONACHI, P. 53. ◊ Fig. Un juvaier ca mata, cu o guriță așa de îmbobocită, cu niște sprîncene așa de îmbinate... ALECSANDRI, T. I 433.
5. [DEX '09] ÎMBOBOCI, pers. 3 îmbobocește, vb. IV. Intranz. (Despre plante) A face boboci; (despre muguri) a începe să se desfacă. – În + boboc.
6. [MDA2] îmboboci [At: ALECSANDRI, P. III, 24 / S și: (înv) înb~ / Pzi: 3 ~ocește / E: în- + boboc] 1 vi (D. plante) A face boboci Si: a înflori. 2 vi (D. muguri) A începe să se desfacă. 3 vt (Fig; pop; subiectul este înțepăturile insectelor) A umfla pielea ca niște boboci.
7. [CADE] BOBOCI – ÎMBOBOCI.
8. [CADE] ÎMBOBOCI (-ocesc) vb. intr. 🌿 A face boboci, a începe a înflori: Și mugurii pe creangă se văd îmbobocind (ALECS.).
9. [DLRLC] ÎMBOBOCI, îmbobocesc, vb. IV. Intranz. (Folosit mai ales la pers. 3; despre flori, plante) A face boboci; (despre muguri) a începe să se desfacă. Spunea un crin:... Îmbobocesc în soare și-n ziuă mă desfac. STANCU, C. 41. Sub arzînda ei cătare Mugurii îmbobocesc. BOLINTINEANU, O. 113. Mugurii pe creangă se văd îmbobocind. ALECSANDRI, P. A. 118.
10. [Șăineanu, ed. VI] îmbobocì v. a da în boboci, a începe a înflori.
11. [Scriban] îmbobocésc v. intr. Scot bobocĭ, vorbind de plante: criniĭ aŭ îmbobocit. – În Ban. împupésc.
12. [DOOM 3] îmboboci (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. îmbobocește, 3 pl. îmbobocesc, imperf. 3 sg. îmbobocea; conj. prez. 3 să îmbobocească
13. [DOOM 2] îmboboci (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. îmbobocește, imperf. 3 sg. îmbobocea; conj. prez. 3 să îmbobocească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL