[DE] ILLINOIS [ilinɔi], stat în parte central-nordică a S.U.A., la SV de L. Michigan; 146,1 mii km2; 11,8 mil. loc. (1996). Centrul ad-tiv: Springfield. Expl. de cărbune, petrol, gaze naturale și forestiere. Ind. metalurgică, constr. de mașini (automobile, avioane), electrotehnică, chimică etc. Creșterea intensivă a animalelor (bovine, porcine); porumb, soia, grâu, plante furajere; legumicultură și pomicultură.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL