1. [MDA2] iefteni v vz ieftini
2. [DLRLC] IEFTENI vb. IV v. ieftini.
3. [DEX '09] IEFTEN, -Ă adj. v. ieftin.
4. [DEX '09] IEFTIN, -Ă, ieftini, -e, adj. 1. (Adesea adverbial) Care are un preț (relativ) mic, care nu costă scump; convenabil. ◊ Expr. (Adverbial) A scăpa ieftin = a scăpa dintr-o situație dificilă fără urmări serioase sau neplăceri (prea mari). 2. Fig. Lipsit de originalitate; comun, banal; trivial. Glumă ieftină. [Var.: ieften, -ă adj.] – Din ngr. efthinós.
5. [DEX '09] IEFTINI, ieftinesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) vinde cu preț mai mic decât înainte; a (se) reduce costul, prețul (mărfurilor, serviciilor, lucrărilor etc.). – V. ieftin.
6. [MDA2] eftini v vz ieftini
7. [MDA2] ieften, ~ă a, av vz ieftin
8. [MDA2] ieftin, ~ă [At: COD. VOR. 133/13 / V: eften, ef~, ~ten / Pl: ~i, ~e / E: ngr εὐθηνός] 1-2 a, av (Care se vinde) cu un preț mic. 3-4 av, a (În mod) convenabil. 5 av (Îe) A scăpa ~ A ieși dintr-o situație dificilă, fără urmări serioase. 6 a (Fig) Banal. 7 a (Fig) Fără valoare. 8 a (Fig; înv) Îndurător. 9 a (Fig; înv) Darnic.
9. [MDA2] ieftini [At: COD. VOR., ap. DA ms / V: efteni, ef~, iefteni / Pzi: ~nesc / E: ieftin] 1-2 vtr A (se) reduce prețul. 3 vr A-și pierde valoarea. 4 vt(a) (Înv) A se îndura.
10. [CADE] EFTIN... = IEFTIN...
11. [CADE] IEFTIN adj. și adv. 1 Cu un preț mic (contrariul lui „scump”): o casă ~ă; a cumpăra, a vinde ~ ¶ 2 Care nu se scumpește, care nu se uită la preț: scump la tărîțe și ~ la făină 👉 FĂINĂ ¶ 3 Ușor, fără multă pagubă: am scăpat ~ [gr. -biz. έυθινός].
12. [CADE] IEFTIN LA FĂINĂ ȘI SCUMP LA TĂRÂȚE (pr.) = Șe zice de un om nechibzuit.
13. [CADE] IEFTINI (-inesc) I. vb. tr. A lăsa, a face, a începe să vîndă mai ieftin: brutarii au ieftinit pîinea. II. vb. refl. A deveni mai ieftin: legumele s’au ieftinit.
14. [DLRLC] IEFTIN, -Ă, ieftini, -e, adj. 1. (În opoziție cu scump) Care nu costă mult, care are un preț (reiativ) mic: convenabil. O stofă ieftină. ▭ Scump la tărîțe și ieftin la făină (sau la mălai), se spune despre cei care fac cu ușurință cheltuieli mari pentru lucruri de puțină importanță și se arată zgîrciți la cheltuieli mici pentru lucruri necesare. ◊ (Adverbial) O moșie cumpărată ieftin. ALECSANDRI, T. 251. Poți căpăta ușor și ieftin voia de a vîna. NEGRUZZI, S. I 330. ◊ Expr. A scăpa ieftin = a scăpa dintr-o situație dificilă fără urmări serioase, fără greutăți sau neplăceri (prea mari). Nu-i venea să creadă că a scăpat atît de ieftin. CAMIL PETRESCU, O. II 685. 2. Lipsit de originalitate, fără valoare; comun, banal. Gherlaș a început să cunoască... zile de glorie. Dar o glorie ieftină, vulgară și lipsită de bani. SAHIA, N. 67. Locotenentul, încurajat, continua cu ieftine răutăți despre femei. BART, E. 197. Minunată judecată, dar ieftină scuză. CARAGIALE, N. S. 22. – Variantă: ieften, -ă (CREANGĂ, P. 39) adj.
15. [DLRLC] IEFTINI, ieftinesc, vb. IV. Tranz. A vinde cu un preț mai mic decît înainte, a reduce prețul. (Refl. pas.) Mărfurile s-au ieftinit. – Variantă: iefteni vb. IV.
16. [Șăineanu, ed. VI] ieftin a. 1. cu un preț mic: a vinde, a cumpăra ieftin; 2. fig. ușor: a scăpa ieftin. [Gr. bizantin EFTHINÓS (bulg. ieftin)].
17. [Șăineanu, ed. VI] ieftinì v. a (se) face ieftin.
18. [Scriban] ĭéftin și (vechĭ) éftin, -ă adj. (ngr. efthinós, de unde și bg. sîrb. jeftin). Cu preț mic, nu scump: pîne ĭeftină. Ușor, facil: succes ĭeftin. Vechĭ. Îndurător, milos. Adv. În mod ĭeftin: a vinde, a cumpăra ĭeftin. A scăpa ĭeftin, a scăpa cu o pagubă mică. – În vest ĭeften.
19. [Scriban] ĭeftinésc v. tr. Fac ĭeftin: a ĭeftini o marfă. Vechĭ. Miluĭesc. V. refl. Mă fac ĭeftin: vĭața s’a ĭeftinit. Mi se pare ĭeftin: m’am ĭeftinit la acest lucru, și acuma văd că m’am înșelat cumpărîndu-l. – În vest ĭeftenesc. Vechĭ eft-.
20. [DOOM 3] ieftin adj. m., pl. ieftini; f. ieftină, pl. ieftine
21. [DOOM 3] ieftini (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ieftinesc, 3 sg. ieftinește, imperf. 1 ieftineam; conj. prez. 1 sg. să ieftinesc, 3 să ieftinească
22. [DOOM 2] ieftin adj. m., pl. ieftini; f. ieftină, pl. ieftine
23. [DOOM 2] ieftini (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ieftinesc, imperf. 3 sg. ieftinea; conj. prez. 3 să ieftinească
24. [MDO] ieftin
25. [MDO] ieftini
26. [IVO-III] ieftin.
27. [DER] ieftin (ieftină), Adj. – 1. Care are un preț mic, convenabil. – 2. (Înv.) Generos, mărinimos. – Var. eftin, (i)eften. Ngr. εὐθινός (Roesler 568; DAR), cf. ngr. φτηνός, bg., sb. jevtin. – Der. ieftinătate, s. f. (calitatea de a fi ieftin); ieftini, vb. (a scădea prețul; înv., a fi milostiv); ieftenșug, s. n. (înv., milă; înv., ieftinătate); (i)eftinețe, s. f. (înv., milă); (i)eftinie, s. f. (milă), înv.
28. [Argou] a se ieftini mălaiul expr. (intl.) 1. a apărea un decret de grațiere sau amnistiere a unor fapte penale. 2. a se vota o lege sau un articol de lege penală care ușurează situația condamnaților penali.
29. [Argou] ieftin ca braga expr. (înv.) foarte ieftin.
30. [Argou] scump la tărâțe și ieftin la făină / la mălai expr. zgârcit la cheltuieli și risipitor când nu este cazul.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL