1. [DEX '09] IDIOSTIL, idiostiluri, s. n. (Lingv.) Stil individual. [Pr.: -di-o-] – Din fr. idiostyle.
2. [MDA2] idiostil sn [At: DEX-S / P: i-di-o~ / Pl: ~uri / E: fr idiostyle] (Lin) Stil individual.
3. [DN] IDIOSTIL s.n. Totalitatea modalităților de exprimare folosite de vorbitorul unei limbi date, formînd un ansamblu structurat. [Pron. -di-o-. / cf. fr. idiostyle].
4. [MDN '00] IDIOSTIL s. n. totalitatea modalităților de exprimare folosite de vorbitorul unei limbi; stil individual. (< fr. idiostyle)
5. [DOOM 3] idiostil (stil individual) (desp. -di-os-/-o-stil) s. n., pl. idiostiluri
6. [DOOM 2] *idiostil (-di-os-/-o-stil) s. n., pl. idiostiluri
7. [DTL] IDIOSTIL s. n. (cf. fr. idiostyle): totalitatea modalităților de exprimare folosite de vorbitorul unei limbi date, formând un ansamblu structurat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL