1. [DEX '09] ICIOGLAN, icioglani, s. m. (Înv.) Copil de casă, paj (la sultani și la domnii români). [Var.: iciolan s. m.] – Din tc. içoğlan.
2. [MDA2] icioglan sm [At: DA ms / V: (îrg) ~ol~ / Pl: ~i / E: tc içolan] (Înv) Iciceauș.
3. [Șăineanu, ed. VI] icio(g)lan m. od. copil de casă sau paj (la Sultanii turci și la Domnii români): icioglanii cu ogaua lor NEGR. neferii și iciolanii domnești FIL. [Turc. IČ OGLANY, lit. fecior dinăuntru].
4. [Scriban] icĭo(g)lán m. (turc. ič oghlany, d. ič, interior, și oghlan, fecĭor de casă. V. olan 1). Vechĭ. Paj al sultanuluĭ. Copil de casă la domniĭ româneștĭ. (Eraŭ 30-36, subordonațĭ ĭedecliilor).
5. [DEX '09] ICIOLAN s. m. v. icioglan.
6. [MDA2] iciolan sm vz icioglan
7. [CADE] ‡ ICIO(G) LAN sn. 🔎 Copil de casă, paj (la Sultani și la Domnii români): se porni... spre Ungaria... ducînd cu dînsul derviși, femei, icioglani, eunuci (BĂLC.); edicilii și iciolanii stau înmărmuriți dinaintea lui (NEGR.) [tc. ič-oglany].
8. [DOOM 3] icioglan (înv.) (desp. -cio-glan) s. m., pl. icioglani
9. [DOOM 2] icioglan (înv.) (-cio-glan) s. m., pl. icioglani
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL