1. [DEX '09] IBERIC, -Ă, iberici, -ce, s. m. și f., adj. 1. Persoană originară sau locuitor din Iberia. 2. Adj. Care aparține Iberiei ori ibericilor (1), privitor la Iberia ori la iberici. – Din fr. ibérique, it. iberico.
2. [MDA2] iberic, ~ă [At: DA ms / Pl: ~ici, ~ice / E: fr ibérique, it iberico] 1-2 smf, a (Persoană) care face parte din populația Peninsulei Iberice. 3 a Referitor la Peninsula Iberică. 4 a Din Peninsula Iberică.
3. [DEX '96] IBERIC, -Ă, iberici, -ce, adj. Care aparține Iberiei, privitor la Iberia, provenit din Iberia. – Din fr. ibérique, it. iberico.
4. [DLRLC] IBERIC, -Ă, iberici, -e, adj. Din Iberia, propriu Iberiei, care este caracteristic pentru Iberia. Peninsula Iberică.
5. [Scriban] *ibéric, -ă adj. Din Iberia (Spania).
6. [DOOM 3] iberic adj. m., s. m., pl. iberici; adj. f., s. f. iberică, pl. iberice
7. [DOOM 2] iberic adj. m., s. m., pl. iberici; adj. f., s. f. iberică, pl. iberice
8. [DE] IBERICĂ sau PIRINEICĂ, Peninsula ~, peninsulă în extremitatea de SV a Europei, între Oc. Atlantic, G. Biscaya și M. Mediterană; 594,6 mii km2. Importante zăcăminte de cărbune, min. de fier, wolfram, pirite, cinabru. În centru se află un podiș înalt (înconjurat la N, NE și S de lanțuri muntoase), în SV se extinde C. Andaluziei, iar în V, C. Portugaliei. Alt. max.: 3478 m (Vf. Mulhacén, din Masivul Sierra Nevada). În N și NV climă temperat-oceanică, în S și E mediteraneană, iar în pod. central, continental-umedă. Pr. râuri care o străbat sunt Duero, Tajo, Guandina, Guadalquivir și Ebru. În arealul său se află Spania, Portugalia, Andorra și Gibraltar.
9. [DE] IBERICI, Munții ~ (CORDILLERA [cordiλéra] IBÉRICA), lanț muntos în NE Spaniei, cu orientare NV-SE, alcătuit din culmi cu conglomerate, care separă C. Castiliei de bazinul fl. Ebru. Lungimea max.: 440 km. Alt. max.: 2.313 m (vf. Sierra del Moncayo). Zăcăminte de min. de fier. Vegetație de foioase și tufișuri mediteraneene.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL