1. [MDA2] iachint sm vz iacint
2. [DEX '09] HIACINT2 s. m. v. iacint.
3. [DEX '09] IACINT, iacinți, s. m. (Livr.) Zambilă. [Var.: hiacint s. m.] – Din fr. jacinthe.
4. [MDA2] iacint sm [At: ALEXANDRIA, 52 / V: ~chint, ~tă sf / Pl: ~nți / E: fr jacinthe] 1 (Bot; liv) Zambilă (Hyacinthus orientalis). 2 (Min; înv) Varietate de topaz.
5. [MDA2] iacintă sf vz iacint
6. [CADE] IACINT, * IACHINT sm. Nume pe care-l poartă diferite varietăți de rubin, de cuarț și de topaz: iachint... iaste cam mohorît și se află la mijlocul laturilor Schitiei (PRV.-MB.) [fr. hyacinthe, gr. δάκιυθος].
7. [DEX '96] IACINT, iacinți, s. m. (Livr.) Zambilă (Hyacinthus orientalis). [Var.: hiacint s. m.] – Din fr. jacinthe.
8. [DN] HIACINT s.m. v. iacint.
9. [DN] IACINT s.m. (Bot.) Plantă erbacee bulboasă, cu flori colorate în alb, galben, roz sau albastru, plăcut parfumată; zambilă. [Var. hiacint s.m. / < fr. jacinthe, cf. gr. Hyakinthos – personaj mitologic].
10. [MDN '00] IACINT s. m. plantă ierbacee bulboasă, cu flori colorate în alb, galben, roz sau albastru, plăcut parfumate; zambilă. (< fr. jacinthe)
11. [Șăineanu, ed. VI] hiacint m. 1. Bot. zambilă; 2. piatră scumpă galbenă bătând în roșu.
12. [Scriban] *hiacínt, V. iacint.
13. [Scriban] *iacínt saŭ ĭacínt m. (vgr. ῾yákinthos, de unde lat. hyacinthus, it. giacinto, fr. jacinthe). Zambilă, o floare liliacee cu miros foarte plăcut originară din nordu Africiĭ (hyacinthus orientalis). Un fel de topaz galben care bate în roș.
14. [DER] iacint (iacinți), s. m. – 1. Zambilă. – 2. Narcisă (Hyacinthus orientalis). – Var. iachint. Ngr. ὑάϰινθος (sec. XVII) și modern din fr. hyacinthe. Var. este înv.
15. [D.Religios] Iachint (†1372), primul mitropolit al Țării Românești, de origine greacă, chemat la Vicina de voievodul Alexandru Basarab. În 1359 a fost recunoscut de patriarhul ecumenic Calist ca mitropolit al Ungrovlahiei, cu reședința la curtea de Argeș.
16. [DE] IACHINT (c. 1300-1372), primul mitropolit al Țării Românești, cu reședința la Curtea de Argeș (1359-1372). Episcop de Vicina (atestat în 1348). A organizat noua mitropolie și a sfințit unele dintre bisericile ridicate în această perioadă.
17. [Onomastic] IACHINT gr. ’Yάϰινθος „iacint” 1.- mitr. Ungrovl., 1360. 2. Iacint, mod.
18. [DAR] iacint s.m. (înv.) 1. zambilă. 2. varietate de topaz (piatră prețioasă).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL