1. [DEX '09] HOMEOMORFISM s. n. 1. (Mat.) Funcție care aplică unul pe altul două spații. 2. (Fiz.) Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compuși. [Pr.: -me-o-. – Var.: omeomorfism s. n.] – Din fr. homéomorphisme.
2. [MDA2] homeomorfism sn [At: DN3 / V: om~ / P: ~me-o~ / Pl: ~e / E: fr homéomorphisme] 1 (Mat) Funcție care suprapune două spații. 2 (Fiz) Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compuși.
3. [DN] HOMEOMORFISM s.n. 1. (Mat.) Funcție care aplică unul pe altul două spații. 2. Fenomen referitor la analogiile formelor cristaline ale unor compuși. [Var. omeomorfism s.n. / < fr. homéomorphisme].
4. [MDN '00] HOMEOMORFISM s. n. 1. (med.) funcție care aplică unul pe altul două spații. 2. fenomen referitor la analogiile cristaline ale unor corpuri. (< fr. homéomorphisme)
5. [DEX '09] OMEOMORFISM s. n. v. homeomorfism.
6. [MDA2] omeomorfism sn vz homeomorfism
7. [DN] OMEOMORFISM s.n. v. homeomorfism.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL