1. [DEX '09] HLUJAN, hlujeni, s. m. (Reg.) Tulpină a unor plante erbacee mari; cocean de porumb (după ce s-au cules știuleții). – Hluj (reg. „tulpină”, et. nec.) + suf. -an.
2. [MDA2] hlujan sm [At: DRĂGHICI, R. 52/8 / V: ~gen, ~jen / Pl: ~jeni / E: hluj + -an] (Mol) 1 Tulpină a unor plante erbacee mari Si: hluj (1), hlujar (2). 2 (Spc) Tulpină de porumb (după ce s-au cules știuleții) Si: hluj (2), hlujar (2).
3. [DLRLC] HLUJAN, hlujeni, s. m. (Mold.) Tulpină (lemnoasă) a unor plante mari; cocean de porumb (după ce s-au cules știuleții).
4. [MDA2] hlugen sm vz hlujan
5. [MDA2] hluj1 smn [At: PAMFILE, I. C. 246 / Pl: ~i, ~uri / E: refăcut din pll hlujer] (Reg) 1-2 Hlujan (1-2).
6. [MDA2] hlujen sm vz hlujan
7. [Șăineanu, ed. VI] hluj (hlujer, hlujan) m. 1. cocean: hlujeni de mazăre; 2. coceanul firului de porumb; 3. cotor: hlujerii crinilor. [Origină necunoscută].
8. [Scriban] hluj și hluján m., pl. anĭ și enĭ, ca strujenĭ, cocenĭ (sîrb. hlud, rus. hlud, prăjină, d. vsl. hlondŭ, vargă, rudă cu huludeț și haldan. Bern. 1, 190). Est. Cotor de popușoĭ, cocean, cĭocan, strujan. – Și hlújer. La Cant. hlúger. În Munt. lújer, în Trans. lúger.
9. [DOOM 3] hlujan (reg.) s. m., pl. hlujeni
10. [DOOM 2] hlujan (reg.) s. m., pl. hlujeni
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL