1. [DEX '09] HISTAMINĂ, histamine, s. f. Amină prezentă în țesuturile vegetale și animale, cu acțiune puternic dilatatoare asupra vaselor sangvine, având un rol important în apariția proceselor alergice. – Din germ. Histamin, fr. histamine.
2. [MDA2] histamină sf [At: LTR2 / Pl: ~ne / E: ger Histamin, fr histamine] Amină prezentă în țesuturile vegetale și animale, cu acțiune puternic dilatatoare asupra vaselor sangvine, având un rol important în apariția proceselor alergice.
3. [DN] HISTAMINĂ s.f. (Biol.) Amină care se găsește în cornul secarei, în hipofiză etc. și care, în organism, produce efecte fiziologice puternice. // Element prim de compunere savantă cu semnificația „histamină”. [< fr. histamine].
4. [MDN '00] HISTAMINĂ s. f. amină prezentă în unele organisme vegetale și animale, cu o puternică acțiune vasodilatatoare. (< fr. histamine)
5. [DOOM 3] histamină (desp. his-ta-/hist-a-) s. f., g.-d. art. histaminei; pl. histamine
6. [DOOM 2] !histamină (his-ta-/hist-a-) s. f., g.-d. art. histaminei; pl. histamine
7. [DE] HISTAMÍNĂ (< fr. {i}) s. f. Amină biogenă rezultată din decarboxilarea histidinei. Prezentă în țesuturile vegetale și animale, h. are acțiuni multiple: vasodilatație puternică și hipotensiune, excitarea musculaturii netede, hipersecrețiile glandulare, creșterea permeabilității capilare, rol important în șocul anafilactic etc. V. histidină.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL