1. [DEX '09] HIPPY, hippy, s. m., adj. invar. 1. S. m. Tânăr nonconformist, cu părul lung, cu vestimentație neconvențională, făcând parte dintr-o mișcare contestatară apărută în anii ’60 în SUA, care respingea societatea de consum și promova libertatea moravurilor și nonviolența. 2. Adj. invar. Caracteristic unui hippy (1). Modă hippy. [Scris și: hipi. – Pr.: hipi] – Cuv. engl.
2. [MDA2] hippy smf, a [At: DN3 / S și: hipi / P: hipi / E: eg hippy] 1-2 (Tânăr) noncoformist, contestatar, neglijent în îmbrăcăminte și uneori consumator de droguri sau cu înclinare spre promiscuitate etc. Vz beatnic.
3. [DEX '96] HIPPY s. m. (Adesea adjectival) Tânăr nonconformist, contestatar, neglijent în îmbrăcăminte și uneori consumator de droguri sau cu înclinare spre promiscuitate etc. V. beatnic. [Scris și: hipi. – Pr.: hi-] – Cuv. engl.
4. [DN] HIPPY s.m. Nume dat tinerilor care, prin modul de viață boem și prin ținuta lor vestimentară nonconformistă, se opun vieții convenționale a societății, încercînd un protest naiv, neorientat și uneori cu tendințe antisociale. [Pron. hipi. / < americ. hippy].[1]
5. [MDN '00] HIPPY s. m. nume dat tinerilor care, prin modul de viață boem, prin ținuta vestimentară nonconformistă și, uneori, prin consumare de droguri și prin promiscuitate, se opun vieții convenționale a societății. ◊ epitet dat unui tânăr cu părul lung și îmbrăcat neglijent. ◊ (adj.) mișcarea, moda hippy. (< amer. hippy)
6. [DCR2] hippy s. m., adj. (pl. hippies[i], hipis, hipiși; anglicism) Nume dat tinerilor nonconformiști care, în anii ’60-’70, se opuneau societății de consum încercând un protest naiv ◊ „S. A. a continuat declarând că tot ea l-a ucis [...] pe instrumentistul G.H., crimă de care a fost acuzat un alt membru al «familiei» de hippies, R.B.” Sc. 11 II 71 p. 7. ◊ „Psihologii pun fenomenul hippy în legătură cu dificultățile complexe pe care le ridică viața modernă [...] După ei hippysmul nu poate afecta decât pe tinerii fragili sufletește și impresionabili, pe cei puțin rezistenți la rigorile malaxorului social al societății de consum.” Cont. 26 IV 74 p. 10. ◊ „În centrele universitare hippies-ii s-au demonetizat.” R.lit. 20 VI 74 p. 17; v. și antivedetă, petrodolar, tranzistor [scris și hipi] (din engl. americ. hippy; BD 1950, PR 1967; M. Avram în SCL 4/75 p. 319324; DN3, DEX-S)
7. [DOOM 3] !hippy2 (engl.) s. m., art. hippyul; pl. hippy, (rar) art. hippyi
8. [DOOM 2] !hippy2 (angl.) s. m., art. hippy-ul; pl. hippy, art. hippy-i
9. [DE] HIPPY (HIPPIE) (cuv. din engl. americană) subst. Mișcare de tineret contestară, nonconformistă, apărută în anii ’60 în S.U.A. și întemeiată pe refuzul societății de consum, al valorilor sociale și morale tradiționale; tânăr care face parte din această mișcare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL