1. [MDA2] hiemal, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr hiémal] 1 (Liv) De iarnă. 2 (Bot; d. plante) Care trăiește sau crește iarna.
2. [DEX '98] PIPIRIG, pipirigi, s. m. Nume dat mai multor plante erbacee care cresc pe malul apelor sau prin locuri umede și mlăștinoase: a) plantă cu tulpina înaltă, cilindrică, de culoare verde și cu flori brune-roșcate, îngrămădite în spice la vârful tulpinii (Schoenoplectus lacustris); b) plantă cu tulpina formată din trei muchii, cu frunze late, cu flori verzi închis (Scirpus silvaticus); c) plantă cu tulpina aspră și rigidă, de culoare cenușie-verzuie sau albăstruie, terminată cu un spic care are la capăt un vârf ascuțit (Equisetum hiemale); d) plantă erbacee perenă cu tulpina triunghiulară, plină pe dinăuntru, cu frunze liniare cu nervuri paralele și cu inflorescențele compuse din 1-4 globușoare (Holoschoenus vulgaris). – Et. nec.
3. [DN] HIEMAL, -Ă adj. 1. (Liv.) De iarnă. 2. (Bot.; despre plante) Care trăiește sau crește iarna. [Pron. hi-e-. / < fr. hiémal].
4. [MDN '00] HIEMAL, -Ă adj. 1. de iarnă. 2. (despre plante) care crește sau înflorește iarna. (< engl. hiemal, lat. hiemalis)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL