1. [DEX '09] HERCULEEAN,[1] -Ă, herculeeni, -e, adj. Asemenea lui Hercule, caracteristic lui Hercule; foarte puternic; voinic. [Pr.: -le-ean. – Var.: erculean, -ă adj.] – Din fr. herculéen.
2. [DEX '09] ERCULEAN, -Ă adj. v. herculean.
3. [MDA2] erculean, ~ă a vz herculean
4. [CADE] * HERCULEAN, ERCULEAN adj. 🔱 Ca a lui Hercule, ce aparține lui Hercule: cînd vor să arate pe cîte cineva că e vîrtos... zic că are putere erculeană (ISP.) [fr. herculéen]
5. [DEX '96] HERCULEAN, -Ă, herculeeni, -e, adj. Asemenea lui Hercule, caracteristic lui Hercule; foarte puternic; voinic. [Pr.: -le-an. – Var.: erculean, -ă adj.] – Din fr. herculéen.
6. [DLRLC] HERCULEAN, -Ă, herculeeni, -e, adj. (Și în forma erculean) Asemenea lui Hercule, caracteristic lui Hercule; foarte puternic, foarte voinic. Gheorghe Eminovici era un om de modă veche. Înalt, voinic mai mult decît gras, munte de om, de o putere herculeană. CĂLINESCU, E. 21. Acesta era celebrul Mitache Muscalagiul, un pept și o forță erculeene. CARAGIALE, M. 249. ◊ (Substantivat, rar) Era un erculean de voinic. ISPIRESCU, L. 118. – Pronunțat: -le-an. – Variantă: erculean, -ă adj.
7. [DN] ERCULEAN, -Ă adj. v. herculean.
8. [DN] HERCULEAN, -Ă adj. Asemenea lui Hercule; foarte puternic, voinic. [Pron. -le-an, var. erculean, -ă adj. / < fr. herculéen].
9. [MDN '00] HERCULEAN, -Ă adj. 1. referitor la Hercule. 2. demn de un Hercule; foarte puternic, voinic. (< fr. herculéen)
10. [Șăineanu, ed. VI] herculean a. demn de Hercule: putere herculeană.
11. [DOOM 3] herculeean (desp. -le-ean) adj. m., pl. herculeeni; f. herculeeană, pl. herculeene
12. [DOOM 2] !herculeean (-le-ean) adj. m., pl. herculeeni; f. herculeeană, pl. herculeene
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL