1. [MDA2] sulițică sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~ici~ / Pl: ~țele / E: suliță + -ică] 1-2 (Șhp) Suliță (1) (mică) Si: sulicioară (1-2). 3 Plantă erbace din familia legumioaselor cu tulpina ramificată, cu frunze păroase în trifoi și cu flori albe, dispuse în capitule bogate Si: (reg) brâncuță (3)-de-pisică, falcăție, fălcată (1), floarea-vinului, merișor, sulițioară (4), sunătoare (10), trifoiul-caprelor, vinuț (Dorycnium herbaceum). 4 (Reg) Plantă erbacee din familia leguminoaselor, care crește prin poiene, prin tufișuri și prin locuri aride Si: fălcată (2) (Dorycnium germanicum). 5 (Bot; Reg) Sunătoare (2) (Hypericum maculatum).
2. [DEX '98] SULIȚICĂ, sulițele, s. f. Plantă erbacee lemnoasă la bază, din familia leguminoaselor, cu tulpina ramificată, cu frunzele păroase pe partea inferioară și cu flori dispuse în capitule bogate (Dorycnium herbaceum). – Suliță + suf. -ică.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL