1. [DEX '09] HEGEMONISM s. n. Supremație politică a unui grup social față de altul sau a unui stat asupra altor state; tendință de hegemonie. [Var.: heghemonism s. n.] – Hegemon + suf. -ism.
2. [MDA2] hegemonism sn [At: DN3 / V: ~ghe~ / Pl: ~e / E: hegemon + -ism] Tendință de supremație (politică) a unui stat asupra altor state.
3. [DEX '96] HEGEMONISM s. n. Supremație politică a unui stat asupra altor state; tendință de hegemonie. [Var.: heghemonism s. n.] – Hegemon + suf. -ism.
4. [DN] HEGEMONISM s.n. Tendință de hegemonie, de supremație a unui stat sau popor în materie politică asupra celorlalte state sau popoare. [Et. incertă].
5. [MDN '00] HEGEMONISM s. n. tendință de hegemonie a unui stat sau popor în materie politică. (< hegemonie + -ism)
6. [DEX '09] HEGHEMONISM s. n. v. hegemonism.
7. [MDA2] heghemonism sn vz hegemonism
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL