1. [DEX '09] HĂUIT s. n. v. auit.
2. [MDA2] hăuit sn [At: DA ms / P: hă-u-it / Pl: ~uri / E: hăui] 1 Răsunet prelung. 2 Ecou. 3 Hăulit.
3. [DEX '96] HĂUIT, hăuituri, s. n. Răsunet prelung, ecou; hău2. [Pr.: hă-u-] – V. hăui.
4. [DLRLC] HĂUIT s. n. Răsunet prelung, ecou. – Pronunțat: hă-u-it.
5. [DEX '09] AUI, pers. 3 auiește, vb. IV. Intranz. (Pop.) A răsuna prelung, a hăuli. [Var.: hăui vb. IV] – Formație onomatopeică.
6. [DEX '09] AUIT, auituri, s. n. Răsunet prelung, ecou; hău. [Pr.: a-u-. – Var.: hăuit s. n.] – V. aui.
7. [DEX '09] HĂUI vb. IV v. aui.
8. [MDA2] aui [At: CARAGIALE, T. I, 51/28 / V: h~, hăui / Pzi: ~esc / E: au] 1 vi A răsuna prelung Si: a vui. 2 vi A hăuli. 3 vtf (Rar) A zăpăci.
9. [MDA2] auit sn [At: GORUN, F. 52 / V: h~, hău~ / Pl: ~uri / E: aui] 1 Auire (1). 2 Hăulire. 3 (Rar) Zăpăcire. 4 Urlet.
10. [MDA2] haui vti vz aui
11. [MDA2] hăui vi vz aui
12. [CADE] ❍AUI (auește, aue), ❍ĂUI (ăuește, ăue) vb. intr. A face sgomot, a vui, a răsuna: acea liniște adîncă... aui de țipetele copiilor (DLVR.); Jiul... ăue prelung prin bolțile acestui castel din basme (VLAH.).-
13. [CADE] HAUI, HĂUI 👉 AUI: hăue valea și se cutremură toată ca de-o năprasnică dărămare de munți (VLAH.); iapa... nichezâ odată de haui văzduhul și urlă toată curtea (ISP.).
14. [DEX '98] ĂUI, vb. IV v. hăui.[1]
15. [DEX '96] AUI, pers. 3 auiește, vb. IV. Intranz. A răsuna prelung, a hăuli. [Var.: hăui vb. IV] – Formație onomatopeică.
16. [DLRLC] AUI, pers. 3 auie și auiește, vb. IV. Intranz. A răsuna prelung; a hăui, a hui. Dar auie prelung sirena Și bate clopotul în dungă. BENIUC, C. 20. [Țigăncile] te îmbie să-ți ghicească norocul în ghioc alb care auie dacă-l pui la ureche. STANCU, D. 110. Toată valea auiește de-un ecou, frumos, muzical. VLAHUȚĂ, O. AL. II 33. Ecouri lungi [de toacă] auiesc prin coridoare, prin sălile boltite ale chiliilor, întreaga mănăstire răsună ca o vioară. VLAHUȚĂ, O. AL. I 164. – Pronunțat: a-u-i. – Variantă; ăui (DUMITRIU, N. 289) vb. IV.
17. [DLRLC] ĂUI vb. IV v. aui.
18. [DLRLC] HĂUI, pers. 3 hăuie, vb. IV. Intranz. A răsuna prelung, a hui; a aui. Brazii, căzînd, fac atîta zgomot, încît hăuie toată pădurea. BOGZA, C. O. 135. Auzeam, din ce în ce mai pierdute, bătăile ciocanelor răsunînd, hăuind în peșteri negre, ca pînă-n măruntaiele pămîntului. SADOVEANU, O. VI 277. – Pronunțat: hă-u-i.
19. [DLRM] AUI, pers. 3 auiește, vb. IV. Intranz. A răsuna prelung; a hăui. [Pr.: a-u-i. – Var.: ăui vb. IV]
20. [DLRM] ĂUI vb. IV. v. aui.
21. [DLRM] HĂUI, pers. 3 hăuie, vb. IV. Intranz. A răsuna prelung; a hui. – Onomatopee.
22. [Șăineanu, ed. VI] auì v. a răsuna, a vui prelungit: auia pădurea. [Onomatopee].
23. [Șăineanu, ed. VI] hauì v. a răsuna cu putere: unde ninchezi odată de hauì văzduhul ISP. [Onomatopee].
24. [Scriban] áuĭ și -ĭésc, V. hauĭ.
25. [Scriban] háuĭ și hăuĭésc, a hăui v. intr. (rudă cu huĭesc). Răsun prelung, vorbind de aer și de caverne marĭ: hăuĭa valea de mugetu leuluĭ. – Și auĭ.
26. [Scriban] hăuĭésc, ĭ. hauĭ.
27. [DOOM 3] !hăuit (pop.) (desp. hă-u-) s. n., pl. hăuituri
28. [DOOM 2] hăuit v. auit
29. [DOOM 3] !hăui (a ~) (a răsuna prelung) (pop.) (desp. hă-u-) vb., ind. prez. 3 sg. hăuiește, imperf. 3 pl. hăuiau; conj. prez. 3 să hăuiască
30. [DOOM 2] aui (a ~) (a-u-)/hăui (a ~) (hă-u-) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. auiesc/hăuiesc, imperf. 3 sg. auia/hăuia; conj. prez. 3 să auiască/ să hăuiască
31. [DOOM 2] auit (a-u-)/hăuit (hă-u-) (pop.) s. n., pl. auituri/hăuituri
32. [DOOM 2] hăui v. aui
33. [DMLR] aui (= hăui) vb., ind. prez. pers. 3 și 6 auie
34. [DMLR] ăui (= hăui) vb., ind. prez. pers. 3 și 6 ăuie
35. [MDO] hăui (ind. prez. 3 sg. și pl. hăuie)
36. [DER] aui (auiesc, auit), vb. – A răsuna, a hăuli. Creație imitativă, ca hui, vui și hăuli, care exprimă toate același efect de rezonanță. – Der. auială, s. f. (bubuit, zgomot); auit, s. n. (zgomot mare); auitor, adj. (răsunător).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL