1. [DEX '09] HĂITAR, hăitari, s. m. (Reg.) Hăitaș2. – Haită + suf. -ar.
2. [MDA2] hăitar sm [At: ODOBESCU, O. III, 144 / Pl: ~i / E: haită + -ar] Hăitaș (1).
3. [CADE] HĂITAR sm. 🔫 – HĂITAȘ1 pușcași, ~i, bătăiași (odob.) [haită].
4. [DLRLC] HĂITAR, hăitari, s. m. Hăitaș. Se mai văd... pușcași, hăitari, bătăiași, șoimari, cari compuneau personalul vînătorilor din secolul trecut. ODOBESCU, S. III 144. – Pronunțat: hăi-.
5. [Șăineanu, ed. VI] hăitar m. cel ce mână o haită: hăitari, bătăiași, șoimari OD.
6. [DOOM 3] hăitar (reg.) s. m., pl. hăitari
7. [DOOM 2] hăitar (reg.) s. m., pl. hăitari
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL