1. [DE] HAHN [ha:n], Hans (1879-1934), matematician austriac. Prof. univ. la Bonn și Viena. Contribuții privind calculul variațiilor, funcțiilor reale și de topologie (a elaborat o teorie care-i poartă numele). Unul dintre fondatorii Cercului de la Viena.
2. [DE] HAHN [ha:n], Otto (1879-1968), chimist și fizician german. Prof. univ. la Berlin. Lucrând cu Lise Meitner, a descoperit izotopii radioactivi ai actiniului. Împreună cu E. Rutherford, a efectuat cercetări asupra razelor alfa de emisie de radiotoriu și de radioactiniu, iar în colaborare cu F. Strassmann, a pus în evidență fisiunea uraniului și a toriului (1938). Premiul Nobel pentru chimie (1944). M. de onoare al Acad. Române (1965).
3. [DE] HAHN [ha:n], Reynaldo (1875-1947), compozitor francez de origine venezueleană. Elev al lui Massenet. A compus melodii pe versurile lui Verlaine („Balul Beatricei d’Este”), operete („Ciboullete”, „Malvina”), opere („Carmelita”, „Neguțătorul din Veneția”). Critică muzicală.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL