1. [Șăineanu, ed. VI] Guiana f. vastă regiune în: America de S., pe coasta orientală, posedată în parte de Englezi, Olandezi și Francezi.
2. [DE] CIUDAD GUYANA (SAN TOMÉ DE GUYANA), oraș în NE Venezuelei (Bolivar) la confl. fl. Caroni cu Orinocco; 510 mii loc. (1989, cu suburbiile). În apropiere, mari expl. de min. de fier, mangan și bauxită. Ind. chimică, uzină de aluminiu. Oraș nou, întemeiat în 1961, prin unirea a cinci localit.
3. [DE] GUYANA FRANCEZĂ, posesiune franceză (departament de peste mări al Franței) pe țărmul de NE al Americii de Sud; 91 mii km2; 114,8 mii loc. (1990). Limba oficială: franceza. Centrul ad-tiv: Cayenne. Oraș pr.: Kourou. Relief de podiș, care trece spre o câmpie litorală. Climă caldă și umedă. Trestie de zahăr, cafea, cacao și banane; culturi de manioc, porumb, tutun, orez. 81% din terit. este acoperit cu păduri. Expl. forestiere (esențe tari). Zăcăminte de aur (870 kg, 1990) și de bauxită. Distilerii de rom. Moneda: 1 franc francez = 100 centimes. Export: lemn, aur, rom, caca, banane. Import: produse ind. și alim. La Kourou (pe țărmul Oc. Atlantic) s-a înființat, în 1966, centrul de lansare a sateliților europeni cu ajutorul rachetelor „Ariane”, aparținând Agenției Spațiale Europene. – Istoric. Descoperită în 1499, a fost cucerită inițial de olandezi (1654), iar apoi, alternativ, s-a aflat sub stăpânire franceză, olandeză, engleză; din 1817, definitiv, sub cea franceză. Insalubră și neospitalieră, G. F. a devenit loc de deportare (1794-1938). Potrivit Constituției franceze din 1946, G. F. a fost declarată departament de peste mări, parte integrantă a Franței. Activitatea legislativă este exercitată de Adunarea Națională și Senatul Franței, precum și de un parlament propriu (Consiliul Regional), iar cea executivă de prefect și de Consiliul General.
4. [DE] SAN TOMÉ DE GUYANA v. Ciudad Guyana.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL