1. [DEX '09] GUSTĂRICĂ s. f. Diminutiv al lui gustare (2). – Gustare + suf. -ică.
2. [MDA2] gustărică sf [At: SBIERA, F. S. 195 / Pl: ~ici / E: gustare + -ică] 1-2 Gustare (2).
3. [CADE] GUSTĂRICĂ sf. dim. GUSTARE: făcură o ~ din merindele ce mai aveau (ISP.).
4. [DEX '96] GUSTĂRICĂ s. f. (Fam.) Diminutiv al lui gustare (2). – Gustare + suf. -ică.
5. [DLRLC] GUSTĂRICĂ s. f. Diminutiv al lui gustare (2). Se opriră, se așezară pe iarbă și făcură o gustărică din merindele ce mai aveau. ISPIRESCU, L. 220.
6. [DOOM 3] !gustărică (fam.) s. f., g.-d. art. gustăricii; pl. gustărici
7. [DOOM 2] gustărică s. f., g.-d. art. gustăricii
8. [DMLR] gustărică s. f., pl. gustărele
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL