1. [MDA2] gurnie sf [At: MARDARIE, L. 3745 / Pl: ~ii / E: ns cf vsl гоки] (Înv) Burlan.
2. [Scriban] gúrnă f., pl. e (ngr. gúrna, urnă, cĭucĭur, havuz, d. ven. gorna, canal; alb. gurnă, izvor). Vechĭ. Urnă. – Și gúrnie, urloĭ, sulinar, conductă de apă.
3. [DOOM 3] gurnă (parte a unei nave) s. f., g.-d. art. gurnei; pl. gurne
4. [DAR] gurnie, gurnii, s.f. (reg.) conductă de apă; urloi, țeavă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL